Crestinismul a început sa fie mai bine cunoscut în ultimul timp si în parti ale lumii dominate de alte credinte. În Hong Kong, de aproape 20 de ani exista un Institut de Studii Sino-Crestine, neafiliat vreunei Biserici, dar care promoveaza în mediul academic chinez studierea literaturii crestine în limba autohtona, de aici si termenul de „sino-crestin“. Am discutat despre activitatile acestei institutii si despre crestinismul din China cu profesorul Daniel Young, fondatorul si directorul Institutului de Studii Sino-Crestine din Hong Kong, prezent la Sibiu la încheierea unui protocol cu Facultatea de Teologie Ortodoxa de aici.

Domnule director, conduceti un prestigios institut de studii crestine din China. Care este rolul acestei institutii în mediul academic din tara dumneavoastra?

Institutul nostru are o misiune foarte speciala. Ne place sa spunem despre institutul nostru ca este promotorul studiilor sino-crestine în China, pentru ca obiectivul acestui institut este de a promova studiile crestine în mediul academic. Colaboram cu profesori, cercetatori si oameni de stiinta din China, majoritatea fiind necrestini si fara nici o apartenenta la vreo Biserica. Sunt profesori de filosofie, de istorie sau de literatura si sunt foarte interesati de ceea ce noi numim resursele intelectuale occidentale. Exista destul de putini cercetatori chinezi interesati de crestinism, iar cei care studiaza aceasta religie o fac din pur interes intelectual, fara vreo urma de traire spirituala.

Cum ati început activitatea?

Am fondat acest institut în 1995, chiar daca am început sa avem proiecte de cercetare în mediul academic înca din 1993. Am colaborat cu diferiti cercetatori în proiecte de cercetare si le-am facilitat accesul la literatura crestina clasica pentru studiul personal si am înlesnit legaturile cu profesori din strainatate. Asa s-a nascut acest institut. Scopul nostru este sa promovam studiile crestine si sa pregatim mai bine societatea chineza pentru modernismul provenit din Occident. Credem ca aceste elemente de cultura si credinta occidentala pot sa întareasca cultura chineza.

Ce tipuri de activitati academice desfasurati?

Pentru a promova literatura crestina avem mai multe programe. Unul dintre acestea este traducerea de carti. Trebuie sa le oferim oamenilor surse, de la Sfintii Parinti pâna la scriitorii zilelor noastre, din diferite limbi. Programul de traducere se numeste „Biblioteca Academica Chineza a Gândirii Crestine“, si pâna acum am reusit sa traducem mai mult de 1.400 de titluri, din diferite limbi în chineza, devenind o puternica resursa de literatura crestina. Avem propria revista academica, fiind cea mai de prestigiu publicatie teologica din China, indexata la cel mai înalt nivel în Asia. Un alt program mare este cel de scriere teologica, pentru ca nu este de ajuns doar sa traducem, ci trebui si sa scriem despre literatura studiata. Un alt program mare al institutului nostru este cel de burse. Când traducem atât de mult, trebuie sa avem generatia noua alaturi de noi în aceasta miscare academica. Cooperam în acest sens cu peste 20 de universitati din China. Avem contracte cu aceste universitati si le permitem gratuit accesul la sursele noastre, pentru a-i ajuta sa aiba o biblioteca cu literatura crestina. Apoi, trimitem profesorii nostri invitati pentru a tine cursuri în aceste universitati si pentru a selecta cei mai buni studenti. Acestia vor primi burse si vor locui în campusul nostru pentru un semestru. Aici ei iau parte la cursuri despre crestinism. Un alt program este cel de studiu si de cercetare. Apoi, în fiecare an invitam cercetatori din întreaga lume pentru a veni în campusul nostru si pentru a face aici cercetare. Îi ajutam sa tina cursuri în cele noua universitati din Hong Kong, unde sunt peste 20 de programe de studii crestine. Am avut de la început si pâna acum aproximativ 150 de cercetatori invitati în programele noastre. Asadar, cei care doresc sa vina în China si sa predea crestinismul trebuie sa ne contacteze pe noi pentru a le facilita accesul în universitati. Avem seminarii si conferinte, dar trebuie mentionat ca nu suntem o universitate. Avem însa legaturi puternice cu universitatile din lume. Facem parte din retelele de universitati din Germania, Anglia, Ţarile Nordice si din Statele Unite ale Americii. Acestea ne ajuta sa facilitam si legaturile cu universitatile din China. Am avut pâna acum profesori invitati precum K.G. Hammar, de la Universitatea Lund din Suedia, Knud Jorgensen, de la Universitatea MF din Norvegia, Leo Perdue, de la Brite Divinity School din SUA, si multi altii.

China se afla la un moment de cotitura si de aceea avem si studii despre teologia politica. Multi dintre cercetatori se întreaba ce model de conducere politica trebuie sa avem: american, englez, scandinav? Noi credem ca trebuie sa avem un model propriu. Avem, de asemenea, preocupari de etici sociale, de bioetica sau de ecologie. Un alt subiect amplu de studiu în institutul nostru este iconologia si spiritualitatea ortodoxa, ceea ce este nou pentru mediul nostru academic. Din pacate, nu se stiu foarte multe despre literatura teologica din România, ci mai mult despre cea rusa.

Literatura ortodoxa în limba chineza

Cât de preocupati sunt intelectualii chinezi de studierea Ortodoxiei?

Pentru ca studiile sino-crestine nu sunt promovate de vreo anumita Biserica, universitatile înscrise în proiectele noastre au diferite subiecte religioase. Spre exemplu, Universitatea din Sun Dong este preocupata în mod deosebit de studiul iudaismului, iar alte universitati de catolicism sau de ortodoxie. Exista o preocupare deosebita fata de crestinismul ortodox datorita influentelor pe care le-a avut Uniunea Sovietica în China. Pornind de la influentele în economie si pâna la cele de nivel academic, s-a stabilit o legatura puternica cu Rusia. Multi dintre cercetatorii chinezi cunosc limba rusa, literatura si gândirea poporului rus. Nu cunosc foarte bine însa teologia ortodoxa. Atunci când am început sa traducem la institutul nostru si sa le oferim literatura ortodoxa, multi dintre intelectualii chinezi au fost impresionati, pentru ca au înteles mai bine mentalitatea rusa, influentata de Ortodoxie. În prezent suntem preocupati sa traducem foarte multa filosofie ortodoxa din secolul al XIX-lea. Dar am observat în ultima vreme ca intelectualii chinezi nu sunt multumiti doar cu literatura ortodoxa rusa, ci vor sa cunoasca mai multe si despre grecii, românii, sârbii ortodocsi. Avem relatii foarte bune cu Patriarhia Ecumenica, cu Patriarhia Moscovei, cu Biserica Ortodoxa a Ucrainei.

Ati asistat la convertiri în toti acesti ani?

Targetul nostru nu sunt oamenii obisnuiti, ci elita intelectuala, profesorii, studentii. Nu mergem în rândul oamenilor, si de aceea ne permitem sa traducem Grigorie Palama sau alti Parinti, pentru ca oamenii de rând nu citesc asemenea carti. Când citesc literatura crestina, oamenii sunt ghidati de propria formare, iar noi nu facem evanghelizare. Prezentam o imagine a tuturor traditiilor crestine si îi lasam pe ei însisi sa studieze, sa perceapa ideile. Când citesc aceste surse, unii devin catolici, altii ortodocsi. Dar nu este treaba noastra sa convertim, ci sa le oferim o imagine completa a crestinismului. Este o abordare interdisciplinara, pentru ca intelectualii chinezi primesc ideile crestine prin intermediul propriilor setari culturale. Este singurul mod onest de a prezenta crestinismul, doar indisciplinar. Ei integreaza crestinismul în propriul sistem de gândire. Singura preocupare a institutului nostru este de a spera ca într-o zi sa avem o colaborare, o cooperare mai rodnica si sa avem mai mult respect unul fata de celalalt, nu sa fim împotriva vreunei misiuni a Bisericii.

Înteleg de aici ca nu sunteti o institutie misionara...

În zilele noastre, China este foarte sensibila la aceste lucruri. Daca institutul nostru este identificat ca fiind unul misionar, imediat ar fi închis. Trebuie sa spunem clar ca nu suntem o societate misionara. Consecinta muncii noastre poate sa fie si convertirea unora. Împartasim uneori credintele personale în discutii private, dar niciodata nu facem marturisiri de credinta publice. Este interzis în China. În plus, avem o apropiere ecumenica fata de crestinism, deci nu suntem partinitori, desi fiecare facem parte dintr-o anumita confesiune crestina. Daca cineva este interesat mai mult de o anumita confesiune, îl rog pe preotul sau pastorul respectiv sa continue activitatea ce ar duce la convertire.

China, rezerve fata de crestinism

Cum ati descrie crestinismul din China?

Crestinismul a patruns în China în trei valuri. Foarte devreme, acum 1.300 de ani, crestinismul a patruns în China în timpul dinastiei Tang. Aceasta misiune a durat 200 de ani, dar au fost alungati pentru ca dinastia a crezut ca misionarii ar putea distruge impactul ideilor budiste în societatea chineza. A doua oara, crestinismul a patruns în secolul al XVI-lea, printr-o misiune a Bisericii Catolice, condusa de faimosul misionar Matteo Ricci. A durat aceasta misiune aproape 200 de ani, dar a fost izgonita si acuzata ca nu au stiut nimic din cultura chineza si ca au încercat sa interzica cultul stramosilor, lucru inacceptabil la acea vreme. Al treilea val de patrundere a crestinismului s-a petrecut în secolul al XVIII-lea, prin intermediul protestantilor. Acestia nu au adus doar crestinismul în China, din pacate, ci si interesele economice europene. Aceste evenimente din istorie au lasat urme adânci în societatea chineza. Intelectualii, în mod special, au anumite rezerve fata de crestinism, în special fata de protestantism. Avem o puternica traditie culturala legata de confucianism, taoism si budism. De fiecare data când crestinismul a venit în China în cele trei valuri amintite, a întâmpinat o puternica opozitie, în special din partea intelectualilor, care nu au acceptat aceste noi idei, zguduitoare pentru traditia culturala chineza. Mai mult decât atât, asa cum si în România s-a experimentat acest lucru radical, în 1949, când comunismul a cuprins China, s-a promovat ateismul în rândul oamenilor. Religia a fost suprimata, iar intelectualii care au dorit sa studieze religiile au fost fortati sa se foloseasca de perspectiva marxista, pentru a critica în mod special crestinismul. Lucrurile s-au schimbat din 1979, când China a adoptat politica usilor deschise. La acel moment, intelectualii chinezi au reînceput sa studieze cultura occidentala si au redescoperit crestinismul ca fiind dincolo de aceasta civilizatie. Din acest motiv, au studiat tot ceea ce înseamna literatura, muzica, arta crestina. Eu însumi am descoperit crestinismul ca fiind un fenomen extraordinar. De data aceasta, au dorit sa studieze crestinismul fara nici o urma de sentiment negativ.

Câti crestini traiesc astazi în China?

Este dificil sa spun exact. Exista în China mai multe Biserici si numeroase miscari evanghelice. Am estima numarul crestinilor din China undeva la 100 de milioane. Printre acestia exista si foarte putini ortodocsi, în special la granita cu Rusia, undeva la 10.000 de oameni. Dupa cum vedeti, crestinismul este o minoritate, dar semnificativa.

De unde provin fondurile pentru sustinerea activitatilor dumneavoastra?

Este foarte dificil sa facem fata cheltuielilor, mai ales ca avem profesori angajati full-time si personal auxiliar. Avem propria fundatie, care strânge bani pentru aceasta activitate. Cam 70% din cheltuieli provin de la aceasta fundatie, iar de restul cheltuielilor ma ocup personal, tot prin strângere de fonduri.

Cum v-ati simtit la Sibiu si în România?

A fost o onoare pentru mine sa vizitez Sibiul si Facultatea de Teologie Ortodoxa de aici, o institutie cu o asemenea istorie si un prestigiu international. Sincer vorbind, înainte sa vin în România, nu stiam prea multe despre Sibiu si despre Facultatea de Teologie de aici. Auzisem ca la aceasta institutie exista teologi de marca. Din experienta mea cu familiile ortodoxe, m-am simtit foarte bine, foarte optimist. (Interviu publicat în saptamânalul Lumina de Duminica din data de 10 noiembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 789

Id: 35408

Data: Nov 10, 2013

Imagine: