In prefața la lucrarea sa, „Terapeutica bolilor spirituale”, Jean-Claude Larchet explică viziunea Sfinților Părinți ai Bisericii cu privire la asceză ca terapie spirituală.

„După cum remarcă Vladimir Lossky, gandirea teologică apuseană a interpretat lucrarea răscumpărătoare a lui Hristos in termeni, in esență, juridici”, notează autorul.

Dar tot Vladimir Lossky remarcă faptul că metafora medicală „este o imagine cu totul potrivită pentru a reprezenta modul in care s-a lucrat mantuirea noastră, avand o valoare cel puțin egală cu cea a răscumpărării”.

Metafora Mantuitorului-Doctor

„Adeseori se uită că verbul σώσζω („a salva”), folosit in mod frecvent in Noul Testament, nu inseamnă numai „a elibera” sau „a scăpa” dintr-o primejdie, ci și „a vindeca”, iar cuvantul σωτερία („mantuire”) desemnează nu numai eliberarea, ci și vindecarea. (Acest dublu sens se regăsește in limba coptă, iar in zilele noastre, in limba italiană, in care la salute inseamnă in același timp „salvare” și „sănătate”.)”

„Chiar și numele lui Iisus inseamnă „Yahve mantuiește” (cf. Matei 1, 21; Fapte 4, 12), adică, altfel spus, „vindecă”. Iisus Insuși Se arată pe Sine ca doctor”, notează autorul.

„In felul acesta este vestit de proroci, tot așa Il numesc Evangheliștii; pilda Samarineanului milostiv poate fi socotită, pe drept cuvant, o reprezentare a lui Hristos ca doctor. Iar in timpul vieții Sale pămantești, mulțimile s-au indreptat spre El ca spre un doctor.”

„Părinții, aproape in unanimitate, incă din primul veac creștin, L-au numit Doctor, insoțind acest titlu cu unele calificative ca „mare”, „ceresc”, „cel mare” și, in funcție de context, precizand: „al trupurilor” ori „al sufletelor” sau, cel mai adesea, „al sufletelor și al trupurilor”, voind să arate astfel că El a venit ca să-l vindece pe om in intregime”, continuă Jean-Claude Larchet.

„Numirea aceasta stă in centrul Liturghiei Sfantului Ioan Gură de Aur și se regăsește in majoritatea formulărilor sacramentale; ea apare cu constanță in aproape toate slujbele bisericești ortodoxe și in multe rugăciuni.”

„Intr-adevăr, Hristos vine și Se arată lumii ca Doctor, iar mantuirea pe care o aduce El este vindecarea omului, pentru că omenirea era cu adevărat bolnavă”, subliniază savantul.

Mantuirea ca vindecare

„Această mantuire și vindecare a intregii umanități și indumnezeirea ei implinite in Persoana Cuvantului lui Dumnezeu intrupat sunt dăruite prin Sfantul Duh fiecărui creștin care, in Taina Botezului, se unește cu Hristos, in Biserică. dar la Botez ele nu sunt date decat ca potențialitate: creștinul trebuie să-și improprieze darul Duhului, și acesta este rostul vieții duhovnicești, al nevoinței și ascezei.”

„Marea Tradiție ortodoxă privește lucrarea mantuirii ca o sinergie a harului dumnezeiesc dăruit de Sfantul Duh și a ostenelilor creștinului ca să se deschidă harului, pentru a și-l insuși, osteneli săvarșite in tot ceasul și in tot lucrul, de-a lungul intregii vieți”, amintește Larchet.

„Mantuirea infăptuită de Hristos este concepută de Tradiție� ca o vindecare a firii umane bolnave și ca o restaurare a sănătății primordiale. De aceea este logic ca nevoința ascetică, prin care omul iși impropriază harul mantuitor, să fie socotită de asemenea un proces de tămăduire a omului, intoarcerea lui la sănătatea cea după fire.”

„Citindu-i pe Sfinții Părinți, ne-a frapat faptul că, fără excepție, aceștia recurg adesea și in mare măsură la termeni medicali pentru a descrie feluritele nevoințe ale creștinului, așa incat credem că asceza poate fi, in mod sistematic, prezentată ca o terapeutică desăvarșit elaborată, ea fiind de altfel socotită, din aceleași motive ca și medicina, o artă (sensul vechi al cuvantului „tehnică”, care este și un alt sens al cuvantului grec ἄσκησις) și chiar, potrivit expresiei tradiționale, „artă a artelor și știință a științelor””, mai remarcă autorul.

Ce este sănătatea in viziune ortodoxă

„Noțiunea de sănătate a omului din antropologia ortodoxă nu poate fi despărțită de noțiunea de natură omenească ideală, cea a lui Adam, care trebuia dusă de acesta, prin conlucrarea liberei sale voințe cu harul dumnezeiesc, la desăvarșirea care-i era menită, adică la indumnezeire.”

„Cu alte cuvinte, natura umană are un sens� care se regăsește in fiecare dintre cele care o compun: ea este in chip firesc indreptată spre Dumnezeu și este menită să-și afle implinirea in El”, amintește autorul.

Astfel, cartea arată că, „potrivit antropologiei ascetice ortodoxe, omul se află in stare de sănătate atunci cand iși implinește această menire și cand facultățile sale lucrează conform scopului lor firesc”.

Sursa: „Terapeutica bolilor spirituale”, Jean-Claude Larchet. Ed. Sofia, București, 2006
Foto: Hagiasophiaturkey.com (vindecarea soacrei lui Petru, interiorul Bisericii Chora din Constantinopol)

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 167

Id: 80610

Data: Mar 24, 2024

Imagine: