„Centenarul Muzeului Militar Național �Regele Ferdinand I� este prilej de reflecție asupra cinstirii eroilor romani”, a transmis Părintele Patriarh Daniel joi.

„Conceptul expozițional al Muzeului Militar Național ne face să fim contemporani cu multe dintre evenimentele prin care a trecut poporul roman cu vitejie, curaj și credință in Dumnezeu”, afirmă Preafericirea Sa in mesajul transmis cu prilejul Centenarului acestui muzeu.

Patriarhul Romaniei subliniază că muzeul, alături de Mormantului Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I (București) și de Catedrala Națională, aflată in curs de edificare, „constituie trei repere urbane foarte valoroase care vorbesc despre trecutul nostru istoric, despre datoria noastră de a ne cinsti eroii, dar și despre gradul nostru de civilizație ca popor, pentru că un neam care nu iși uită trecutul, ci iși asumă cu responsabilitate năzuințele și crezul strămoșilor săi, pomenindu-i cu recunoștință, este un neam cu adevărat integru și demn”.

Mesajul a fost transmis de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul la evenimentul organizat de Banca Națională a Romaniei, care a lansat o emisiune numismatică dedicată Centenarului Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”.

Text integral:

Centenarul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” este prilej de reflecție asupra cinstirii eroilor romani

Ne aflăm astăzi intr-un loc incărcat de istorie, cu puternice reverberații spirituale, culturale, sociale și politice. Pe locul actual al Băncii Naționale a Romaniei, in perioada 1683 – 1686, domnitorul Șerban Cantacuzino inălța un han care avea să-i poarte numele, fiind cunoscut drept hanul Șerban Vodă. Acest han a fost inchinat de domnitor Mănăstirii Cotroceni, avand statut de metoc. In incinta sa, a fost construită de negustori, la inceputul secolului al 18-lea, o biserică. Cu timpul, acest așezămant a intrat in mentalul colectiv drept sfințita mănăstire a Marelui Mucenic Gheorghe, din hanul Șerban Vodă [1] sau pe scurt ca Mănăstirea Șerban Vodă.

Așadar, locul acesta, atat de important in care ne aflăm astăzi, este un loc sfințit in care a existat in trecut o mănăstire inchinată Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, ocrotitorul forțelor terestre ale armatei romane, un loc foarte potrivit in care se cuvine să ne amintim și să ii pomenim și pe cei care și-au dat viața pentru libertatea și demnitatea poporului roman.

Inițiativa Băncii Naționale a Romaniei de a emite in programul său numismatic o monedă din argint, destinată colecționării, cu prilejul centenarului Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, este una inspirată, marcand astfel, intr-un mod elegant, cei 100 de ani de istorie a acestui muzeu, care prin intermediul colecțiilor sale ne aduce mai aproape de faptele de vitejie și de eroismul ostașilor romani.

Conceptul expozițional al Muzeului Militar Național ne face să fim contemporani cu multe dintre evenimentele prin care a trecut poporul roman cu vitejie, curaj și credință in Dumnezeu. Admirand colecțiile sale, observăm urmele misiunii creștine in sanul armatei romane, in istoria romanilor in general, intrucat Biserica și armata au fost mereu intr-o armonioasă legătură, sprijinind poporul roman atat de incercat de vicisitudinile vremurilor.

In imnul Romaniei, Andrei Mureşanu a reușit să surprindă intr-unul dintre versuri realitatea istorică in care s-a aflat de secole Biserica și armata romană: Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină. Acest vers ne arată că preoții s-au aflat alături de ostașii romani in toate războaiele, nu doar la figurat, ci și la propriu. Nu numai pentru incurajarea lor și pentru slujbele săvarșite in spatele frontului, ci chiar pe campul de luptă, in tranșee. Nu puțini dintre ei au făcut acte de eroism in timpul războaielor, fapte recunoscute de istorie, pentru că poți fi erou și fără să pui mana pe armă.

Pe campul de luptă, incă din cele mai vechi timpuri și pană astăzi, moralul ostașilor a fost susținut prin povățuirea duhovnicească oferită de preoți. Clericii prezenți pe front au spovedit soldații, i-au impărtășit, i-au incurajat in grele incercări, pe cei răniți i-au ingrijit impreună cu maicile din mănăstiri și i-au pomenit in rugăciune, iar pe cei ce s-au jertfit pe campurile de luptă i-au inmormantat cu cinstea ce se cuvine unor eroi. Iar după finalizarea luptelor au ridicat biserici, troițe și monumente spre veșnica lor pomenire, arătandu-le in acest fel recunoștință și cinste pentru dragostea lor, pentru faptul că și-au dat viața pentru libertatea și unitatea poporului roman.

Incă de la intemeierea Muzeului Militar Național, s-a dorit ca pe langă expoziția de obiecte militare care prezintă trecutul istoric al poporului roman, această instituție să aibă și o funcție comemorativă, prin intermediul căreia să fie cinstiți toți eroii neamului. Acest fapt semnificativ s-a statornicit cand autoritățile au decis ca in fața muzeului care a fost construit in Parcul Carol I să fie așezat Mormantul Eroului Necunoscut, simbol al jertfei și eroismului național. In acest fel muzeul și mormantul care era amplasat in fața muzeului au devenit un loc de pelerinaj, un loc in care oamenii nu doar acumulau cunoștințe despre trecut, ci se apropiau de osemintele eroului necunoscut și prin el de toți eroii care au murit pe campurile de luptă, pomenind in rugăciune, cu recunoștință, numele lor din neam in neam.

Această frumoasă asociere intre muzeu și Mormantul Eroului Necunoscut a fost afectată, insă, de incendiul din dimineața zile de 15 iunie 1938, prin care a ars o mare parte din clădirea centrală a muzeului. Dorind să fie șterse din memoria oamenilor principiile perene ale poporului roman despre care amintea tăcut Mormantul Eroului Necunoscut, comuniștii l-au mutat in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 la Mausoleul de la Mărășești. După Revoluția din 1989, la 26 octombrie 1991, sicriul eroului necunoscut a fost readus in Parcul Carol I, făcandu-se astfel o reparație morală, un act de dreptate și de demnitate națională.

Muzeul Militar, insă, după mai multe relocări, la sfarșitul anului 1986 a fost așezat in actuala locație din strada Mircea Vulcănescu, clădirea fiind ridicată la sfarșitul secolului al 19-lea, servind inainte drept reședință de garnizoană.

Trebuie menționat cu acest prilej și faptul că, prin grija noastră, se află in proces de edificare Catedrala Mantuirii Neamului, biserică simbol a independenței poporului roman, in care au fost și vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public național, unul dintre hramurile catedralei fiind Inălțarea Domnului – Ziua eroilor. Amintim aici și faptul că prima slujbă oficiată in Catedrala Națională a fost o slujbă de pomenire a tuturor eroilor neamului romanesc, săvarșită la 24 noiembrie 2018, in ajunul sfințirii altarului. Cu acest prilej, am subliniat valoarea de simbol al acestei catedrale construite in cinstea eroilor romani care și-au dat viața pentru apărarea țării, așezand in piciorul sfintei mese numele tuturor eroilor cunoscuți din Războiul de Independență, din Războaiele Balcanice, din Primul și din Al Doilea Război Mondial.

Astfel, deși cele trei locații nu sunt amplasate intr-un loc comun, ele constituie trei repere urbane foarte valoroase care vorbesc despre trecutul nostru istoric, despre datoria noastră de a ne cinsti eroii, dar și despre gradul nostru de civilizație ca popor, pentru că un neam care nu iși uită trecutul, ci iși asumă cu responsabilitate năzuințele și crezul strămoșilor săi, pomenindu-i cu recunoștință, este un neam cu adevărat integru și demn.

La ceas aniversar, cand sărbătorim 100 de ani de existență a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, dorim să adresăm tuturor ostenitorilor acestei instituții de cultură aprecierea și binecuvantarea noastră.

Totodată, dorim să adresăm un cuvant de prețuire și binecuvantare Băncii Naționale a Romaniei, care in fiecare an emite in programul său numismatic, in colaborare cu Biserica și cu alte instituții ale statului roman, monede și medalii menite să evidențieze repere importante din trecutul istoric al poporului roman.

Ne rugăm lui Dumnezeu să vă dăruiască tuturor ani indelungați și mult ajutor in lucrarea pe care o desfășurați spre slujirea poporului binecredincios și a armatei celei iubitoare de Hristos.

Cu părintești binecuvantări,

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Notă

[1] Alexandru Elian, Inscripțiile medievale ale Romaniei. Orașul București, voi. I, București, Editura Academiei R.S.R., 1965, p. 241.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Follow us on Twitter: @BasilicaNews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 184

Id: 79793

Data: Dec 8, 2023

Imagine: