„Spiritualitatea ortodoxă nu cunoaște utopia Invierii fără Cruce, nici pesimismul Crucii fără Inviere”, transmite Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu in enciclica sa de Sfintele Paști.

In mesajul său de Paște, Sanctitatea Sa Bartolomeu subliniază că in spiritualitatea ortodoxă „răul nu are ultimul cuvant in istorie”, iar credința in Inviere „se manifestă ca mijloc in lupta impotriva prezenței răului in lume și a consecințelor sale, funcționează ca o forță dinamică de transfigurare”.

Totodată, Patriarhul Ecumenic semnalează că in conștiința ortodoxă „nu există loc pentru capitulare in fața răului sau pentru indiferență cu privire la evoluția realităților umane”.

Patriarhul Constantinopolului reamintește tuturor că „cea mai profundă și suprema expresie a propriei noastre libertăți” este de fapt credința in Inviere.

Patriarhul Ecumenic utilizează enciclica sa și ca prilej de rugăciune pentru Dumnezeu „să dăruiască pace lumii, să ne lumineze calea spre tot lucrul cel bun și plăcut Acestuia”.

Text integral:

Enciclica de Sfintele Paști a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu

Bartolomeu,
Prin mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic

Către plenitudinea Bisericii,
Har, pace și milă de la Hristos cel Inviat și Slăvit

Preacinstiți frați ierarhi,
Preaiubiți fii și fiice in Domnul,

Cu purtarea de grijă și cu harul lui Dumnezeu am străbătut nevoința Sfantului și Marelui Post și am intrat cu emoție in Săptămana Pătimirilor Domnului. Acum ne bucurăm de praznicul luminat al Invierii Sale, prin care am fost izbăviți de tirania morții.

Slăvita ridicare din morți a Mantuitorului Hristos este in același timp impreună inviere a intregului neam omenesc și pregustare a desăvarșirii tuturor și a implinirii Iconomiei Dumnezeiești in Impărăția Cerească.

In Biserică participăm la taina de nedescris a Invierii, ne sfințim prin Tainele ei și trăim Paștele, „care ne-a deschis nouă porțile Raiului”, nu ca amintire a unui eveniment al trecutului, ci ca chintesență a vieții bisericești, ca prezență veșnică a lui Hristos intre noi, o prezență care ne este mai apropiată decat ne suntem noi inșine.

Creștinii ortodocși descoperă de Paște că sinele lor adevărat este in Hristos, se integrează in mersul tuturor spre cele ce vor să vină, „cu o bucurie negrăită și strălucită” (1 Petr. 1:8), ca și „fii ai luminii… și fii ai zilei” (1 Tes. 5:5).� �

Pulsul Invierii constituie element caracteristic al vieții ortodoxe. In zadar a caracterizat un filozof spiritualitatea ortodoxă ca fiind „intunecată” și „tomnatică”. Pe bună dreptate este remarcată de către apuseni sensibilitatea ortodocșilor in ceea ce privește sensul și profunzimea experienței pascale, fără a diminua credința, deoarece drumul spre Inviere trece prin Cruce.

Spiritualitatea ortodoxă nu cunoaște utopia Invierii fără Cruce, nici pesimismul Crucii fără Inviere. Din acest motiv, răul nu are in trăirea ortodoxă ultimul cuvant in istorie, in timp ce credința in Inviere se manifestă ca mijloc in lupta impotriva prezenței răului in lume și a consecințelor sale, funcționează ca o forță dinamică de transfigurare.

In conștiința de sine ortodoxă nu este loc pentru capitulare in fața răului sau pentru indiferență cu privire la evoluția realităților umane. Din contră, contribuția la transformarea istoriei are un fundament teologic și o perspectivă existențială și se manifestă in afara pericolului identificării Bisericii cu lumea.

Creștinul ortodox are conștiința contrastului dintre realitatea lumească și desăvarșirea eshatologică și nu este cu putință să rămană pasiv in fața a ceea ce este negativ. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă nu a privit niciodată nevoința transformării lumii ca un aspect irelevant. Credința in Invierea Domnului a salvat Biserica atat de egocentrism și izolare, cat și de secularizare.

In Paștele creștinilor ortodocși se concentrează intreaga taină și bogăție existențială a evlaviei noastre. „Spaima” Mironosițelor, cand, „au intrat in mormant și au văzut un tanăr… imbrăcat intr-un veșmant alb“ (Mc. 16:5) caracterizează măreția și esența experierii credinței ca experiență existențială care șochează/surprinde.

„S-au inspăimantat” arată că omul se află in fața unei taine, care devine și mai profundă pe măsură ce te apropii de ea, potrivit cu ceea ce s-a spus despre credința noastră că „nu este cale care duce de la taină la cunoaștere, ci de la cunoaștere spre taină”. �

In timp ce negarea tainei il micșorează existențial pe om, acceptarea ei ii deschide acestuia poarta cerului.

Credința in Inviere este cea mai profundă și suprema expresie a propriei noastre libertăți sau, mai degrabă, sursa acesteia ca acceptare de bunăvoie a mărețului dar dumnezeiesc al indumnezeirii după har.

Biserica Ortodoxă, ca „Inviere trăită”, este spațiul „celei mai autentice libertăți”, care este in viața creștină fundament, cale și destinație finală.

Invierea lui Hristos este Evanghelie a libertății, un dar al libertății și o garanție „a libertății comune” in „trăirea veșnică” a Impărăției Tatălui și a Fiului și a Sfantului Duh.

Cu aceste sentimente, cinstiți frați și iubiți fii, cuprinși de bucuria deplină a participării la „praznicul de obște al tuturor”, luand lumină din lumina cea neapusă și slăvindu-L pe Hristos Cel Inviat din morți, Care a dăruit viață tuturor, purtandu-i in gand in această zi de măreață sărbătoare „aleasă și sfantă zi” pe toți frații care se află in nevoi, ne rugăm Domnului, Care „a călcat cu moartea pe moarte” și Dumnezeul păcii, să dăruiască pace lumii, să ne lumineze calea spre tot lucrul cel bun și plăcut Acestuia, cantand imnul plin de bucurie „Hristos a inviat”!��

Fierbinte rugător pentru voi toți către Hristos Cel Inviat,

† Bartolomeu al Constantinopolului

Fanar, Sfintele Paști 2024

Foto credit: Patriarhia Ecumenică / Nikos Papachristou

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 121

Id: 80940

Data: May 5, 2024

Imagine: