Primele spitale atestate documentar din țara noastră, inființate la Suceava și la București, au funcționat cu sprijinul unor mănăstiri: al obștii de la Dragomirna și al celei inființate special in acest scop pe moșia bucureșteană Colțea.

Doar Spitalul Colțea a supraviețuit pană in zilele noastre.

Un mitropolit iubitor de bolnavi

Primul spital public atestat documentar in Țările Romane a fost „Bolnița lui Crimca”. Instituția, inființată la inițiativa Mitropolitului Anastasie Crimca, era destinată bolnavilor și săracilor și a fost inființată printr-un act domnesc emis in 16 mai 1619 la Suceava. Domnitorul Gașpar Grațiani scria:

„Adică ni-am milostivit şi i-am dat părintelui şi rugătoriului nostru kir Anastasie Crimcovici şi mitropolit Sucevii cu un loc in mijlocul targului nostru Sucevii din locul domnesc, din sus de unde se face targul, impotriva casălor Felten sas, ca să facă acolo pe acel locu şpital, intru numele Domnului, ca să fie pentru cei săraci şi neputincioşi şi şchiopi şi orbi şi alţii carii vor să să odihnească toţi aciia acolo intr-acel spital.”

In zona Străzii Petru Rareș din Suceava s-au găsit fundațiile bolniței in anii 1980. Misionarul catolic Pietro Diodato Bakšić afirma in 1641 că spitalul incă exista pe acel loc și că era vorba de un spital in toată legea, nu o simplă bolniță.

Una din principalele surse de finanțare ale spitalului era Mănăstirea Dragormirna, tot ctitorie a Mitropolitului Anastasie Crimca.

Invaziile militare repetate și lipsa de stabilitate politică din Moldova au impiedicat dăinuirea instituției medicale pană in prezent.

Unul dintre cele mai vechi spitale europene

Al doilea spital atestat documentar din Țările Romane a fost Spitalul Colțea, in prezent cel mai vechi din Capitală.

Datează din 1704 și a fost construit impreună cu complexul mănăstiresc din jur, pe un teren care aparținuse inițial Clucerului Colțea Doicescu și unde se aflase o bisericuță din lemn cu hramul Sf. Mc. Paraschevi.

Spătarul Mihai Cantacuzino a fost cel care a construit spitalul și a rezidit biserica, ambele făcand parte din Mănăstirea Colțea.

Spitalul avea inițial 24 de paturi, 12 pentru femei și 12 pentru bărbați, impărțirea pe sexe fiind reflectată și in personalul medical care ingrijea pacienții. Fiecare din saloane funcționa in corpuri de clădire diferite.

Conform regulamentului, doctorul trebuia să ingrijească de pacienți, indiferent de starea lor socială. Totodată, spitalul se obliga să asigure inmormantarea celor care mureau acolo. Astfel, instituția era una medico-socială. Iată ce scriau fondatorii lui:

„Dacă vre-un boier scăpătat, petrecand in sărăcie și bolnav, or pămantean de aci sau străin, fie și neguțător sau vre-un alt om cinstit, dar sarac și bolnav va voi să alerge spre ajutor la spital, să fie primit și să-și aibă hrană și ingrijirea cu indestulare și cuvenită starei sale, fără insă ca să rămaie in spital ci in altă chilie deosebită unde și doctoru il va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grijă pentru căutarea lui cu indestulare; și de se va intampla să moară, să fie ingropat și inmormantat cu toata cinstea, după cum adică s-a vorbit mai sus și despre ceilalți săraci.”

Spitalul Colțea a fost la inființare una dintre primele și cele mai moderne unități medicale din Europa, alături de „Charite” din Berlin și „Guy’s Hospital” din Londra.

După incendiul din 1739, a fost reconstruit de Domnitorul Constantin Mavrocordat. Pe parcursul timpului, au fost adăugate noi corpuri și clădiri și noi secții de specialitate.

Prima școală medicală din Țara Romanească

Pană in 1833, in Spitalul Colțea au profesat numai doctori străini. Primul roman se numea Ioan Serafim.

In cadrul instituției Nicolae Crețulescu a inființat, in 1842,�„școala de mică chirurgie”, care a fost�prima școală medicală din Țara Romanească. Doi ani mai tarziu, tot el a editat, cu sprijinul spitalului, și un „Manual de mică chirurgie”.

Intre 1877-1878, la Spitalul Colțea, Carol Davila a pus bazele primei școli de surori medicale. De numele spitalului se leagă și inființarea primei farmacii cu circuit inchis, precum și realizarea primei radiografii in Romania, la un an după descoperirea razelor X.

Din personalul spitalului au fost desemnați de-a lungul timpului și trei miniștri ai sănătății: Constantin Angelescu, Nicolae Crețulescu și Gheorghe Asachi.

Foto credit: Bucurestiulmeudrag.ro / Mihai Petre

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 125

Id: 80831

Data: Apr 19, 2024

Imagine: