Primele spitale europene au apărut in Imperiul Roman de Răsărit: Reflectau progresul științific al epocii lor

Părintele Demetrios Constantelos, profesor american de origine greacă, scrie, in cartea „Filantropia bizantină și asistența socială” (Ed. Doxologia, Iași, 2014), că activitatea filantropică din Imperiul Roman de Răsărit era foarte dezvoltată și susținută in mod instituționalizat – de autoritatea imperială și de Biserică, dar și de binefăcători particulari.

„Mănăstirile iși asumau responsabilitățile pe care le au azi orașele, departamentele sau statele, prin fondarea și sprijinirea așezămintelor filantropice”, scrie părintele profesor. „In afară de camere separate rezervate bolnavilor, bătranilor sau clericilor și călugărilor aflați in vizită, mănăstirile intrețineau și instituții filantropice echivalente dedicate laicilor.”

El il citează pe un istoric modern al medicinei, prof. G.C. Pournaropoulos, care scria: „Din toate punctele de vedere, acestea erau perfecte și aproape identice cu instituțiile de profil de azi…, ele fiind primele spitale europene dotate cu toată aparatura necesară”.

Bolnițele: Adevărate spitale care aplicau știința epocii

Astfel, organizarea și funcționarea instituțiilor medicale bizantine reflecta progresul științific al vremii. In acest sens, „bizantinii au fost inaintașii Vestului”, avand o contribuție deosebită in multe ramuri ale medicinei, afirma prof. G.C. Pournaropoulos.

Tot acesta scria că „medicina bizantină și organizarea instituțiilor medicale erau cunoscute și de sarbi, romani, arabi, armeni și italieni”.

Părintele Demetrios Constantelos prezintă și cele mai importante instituții medicale din Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin), de-a lungul timpului.

Anul 372: Vasliada

Sf. Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a inființat o instituție numită ulterior Vasiliada, după numele lui. „Această instituție, care era de fapt un spital, a fost, se pare, cel dintai sistem caritativ organizat in lumea creștină răsăriteană”, scrie Părintele Profesor Demetrios Constantelos.

Contemporanul Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie de Nazianz, afirma, in Panegiricul pentru Sf. Vasile cel Mare, că aceasta era o instituție multi-funcțională, unde, alături de spital, se aflau camere pentru bolnavi, leproși, călători, medici, bucătari: „o nouă cetate, o cămară a milei, comoara celor bogați…”

Iar Sf. Grigorie de Nyssa, in Encomium, scria că instituția era superioară celor șapte minuni ale lumii antice oricărui alt lucru admirat de oameni.

Sec. al VII-lea: Maternități

In timpul foametei din Alexandria, Sf. Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, a construit șapte maternități cu cate 40 de paturi fiecare pentru femeile insărcinate. Acestea iși nășteau copiii și erau găzduite timp de o săptămană după naștere.

Mănăstirea și Spitalul Pantocrator

In 1136, Impăratul Ioan al II-lea Comnenul și Impărăteasa Irina au ctitorit la Constantinopol Mănăstirea Pantocrator, care includea un adevărat centru medical, cu cinci clinici și diverse specializări: Chirurgie, Oftalmologie, Enterologie, secții separate pentru femei și varstnici, o clinică psihiatrică și un serviciu ambulatoriu.

In acest spital cu 61 de paturi iși desfășurau activitatea 35 de medici, dintre care cinci rămaneau in instituție peste noapte. Medicii erau bine plătiți pentru munca lor, interzicandu-li-se să practice medicina in afara spitalului.

Bolnavii primeau mancare vegetariană și aveau dreptul la două băi pe săptămană sau mai mult, in funcție de prescripția medicului. Iar in cursul anului, la anumite date, li se ofereau mici sume de bani sau mancare și trei săpunuri – de Paști.

Mănăstirea Pantocrator din Constantinopol, azi Moscheea Zeyrek din Istanbul, Turcia (detaliu). Foto: Wikimedia Commons / A. Fabbretti

Spitalul mai includea și o capelă in care doi preoți și doi predicatori țineau serviciul religios.

Printre instituțiile din cadrul Mănăstirii Pantocrator se număra și o școală medicală foarte bine dotată. „Descoperim că in Bizanț existau și femei care studiau medicina, iar sistemul medical era foarte bine organizat”, scrie autorul citat.

Importanța Mănăstirii Pantocrator reiese și din reprezentarea bisericii sale pe aversul monedelor bizantine din sec. al XII-lea. Astăzi, in fosta clădire a mănăstirii funcționează Moscheea Zeyrek.

Foto: Wikimedia commons / Sharon Nathan (deschidere articol)

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews


Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 102

Id: 81186

Data: Jun 8, 2024

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).