Nu stiu cati dintre noi cunosc ca multe din frumoasele cantari de la Liturghie ori de la Vecernie sunt compuse de Nicolae Lungu. Se cuvine insa a ne aminti astazi, la implinirea a 111 ani de la nasterea sa, de acest mare dirijor si compozitor care ne-a lasat cateva bijuterii corale de o frumusete inefabila. Daca vreun gand superficial i-ar putea veni cuiva si ar spune: 'Din Dobridor ar putea iesi ceva bun?', atunci impresionantele legende si istoria locului vin si-l coplesesc pe intrebator, dar mai ales vine biografia lui Nicolae Lungu, fiu al amintitului sat doljean, nascut la 2 martie 1900. Cronica acestui sat, bazata pe izvoare studiate de istorici, ne spune chiar ca familia Lungu este una care isi trage sevele de departe in timp, din secolul al XVIII-lea, iar multi dintre dobridorenii de azi ii au drept stramosi pe Lungulesti. Dintr-un neam de pastori care au cumparat mosii pe malurile sinuosului parau Cristalinul (numit si Balasanul sau Cotobatul) vin cei care ni l-au dat pe compozitorul nascut in urma cu mai bine de 100 de ani. De la Demostene Popa, unul dintre coristii care au activat in Corala Patriarhiei, dirijata ani buni de Nicolae Lungu, am aflat ca dirijorului ii era tare draga amintirea Dobridorului natal. Orice povestire despre arhaicul trai il atragea pana la amutire pe muzician. De altfel, pe cand mergea cu oile tatalui sau, copil fiind, a si avut inspiratia de a compune o pastorala. Portativ cu impliniri Nascut intr-o familie cu noua copii, Nicolae a fost atras de viata bisericii si de muzica, insuflat de parintii sai credinciosi. Canta la strana, iar preotul, auzindu-i vocea frumoasa, i-a indemnat pe parinti sa-l dea la seminar. Asa a urcat copilul de tarani din Dobridor treapta cu treapta, ca pe un portativ al devenirii, de la Seminarul Central din Bucuresti la Şcoala Normala pentru Invatatori, apoi la Conservatorul de Muzica. Dragostea de cele bisericesti l-a dus si la Facultatea de Teologie pe care a absolvit-o in 1929. Erau vremuri bune pentru studii, inca nu venise comunismul, iar cei cu dragoste de carte, cu ajutorul si eforturile parintilor si prin meritele proprii (burse de merit si meditatii oferite altora), se puteau instrui. Nicolae Lungu a obtinut in 1929 si certificatul de profesor de muzica cu nota cea mai mare, iar apoi a mers la Viena, doua veri la rand, pentru a lua lectii de dirijat de la profesorul Viktor Keldorf.Profesor de muzica la mai multe seminarii si licee din tara si Bucuresti, inspector de muzica pentru patru ani, Nicolae Lungu a ajuns in perioada 1949-1979 conferentiar la Catedra 'Cantaret bisericesc si Ritual' de la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti. A elaborat manuale de muzica pentru intregul invatamant, indrumari metodice de predare a muzicii, a alcatuit un manual general de muzica pentru invatamantul teologic si a intocmit, impreuna cu alti profesori, o gramatica a muzicii psaltice. Dar mai ales a compus cantarile Liturghiei pe care le auzim intonate dupa notele sale in mai toate bisericile din tara. Admiterea in cor Demostene Popa ne-a povestit cum a intrat in Corala Patriarhiei cand era dirijor Nicolae Lungu. 'Cand am venit aici, era in noiembrie 1960. Era o iarna grea, o zapada ingrozitoare. I-am dat telefon profesorului, care mi-a zis: 'Bine, vino la repetitie, draga! Vino marti, vino joi!', dar eu i-am spus: 'Dom´ profesor, sunt pe santier, nu pot'... 'Atunci vino sambata!'... Lucram pe santierul CFR de la Fetesti pe vremea aceea. Am venit sambata dupa-amiaza pe la 6... Din zel, am ajuns mai devreme, chiar primul. Şi domnul profesor Lungu era un om mic de statura, venea prin nameti cu caciula trasa pe ochi. M-am mirat ca e asa mic. Ma gandeam ca trebuie sa fie tare impozant, dupa povestirile tatalui meu, care imi tot spunea cu admiratie ce profesor universitar era!L-am salutat si m-a chemat la repetitii. 'Dragul meu, cine esti, de unde vii si ce doresti?', m-a intrebat. 'Domnule profesor, sunt fiu de preot si doresc sa ma lasati si pe mine macar pe scara cafasului, ca am fost duminica la slujba si am auzit un solist din cor cantand aIubite-voi, Doamnea, si mi-a placut foarte mult...'. M-a intrebat: 'Draga, dar ceva bobite stii?'... adica note muzicale. 'Eu am studii tehnice, nu muzicale, dar am facut si canto cu doamna Costescu si stiu notele, am cantat la biserica, iar cuvintele le cam stiu'. M-a acceptat, nici nu m-a ascultat, m-a pus langa Iliuta si langa Costache - aveam, sa aflu ca acesta cantase 'Iubite-voi, Doamne...'', ne-a spus fostul membru al Coralei Patriarhiei. Uimitor era felul in care stia sa admita sau nu pe cineva in cor dupa doua-trei repetitii. Nu il asculta niciodata pe candidat, il aseza intre doi cantareti buni ai corului, iar aceia ii spuneau cum canta. Bineinteles, era si urechea fina a maestrului care auzea fiecare voce in parte si pe toate laolalta. Nu era dur cu cei care nu aveau voce, le spunea frumos ca pentru Corul Patriarhiei se cere un nivel foarte inalt. Cunoscatorii stiu ca multa vreme cele mai bune coruri din Bucuresti erau Corul Radio, Madrigalul si Corala Patriarhiei. Un mucalit Ce fel de om era dirijorul Nicolae Lungu? Aflam tot de la Demostene Popa: 'Era un mucalit. Odata a venit la repetitii si s-a oprit ca sa-si traga maneca de sub costum. Noi am crezut ca scoate vreo batista, dar de fapt a tras de ceva care nu se mai termina: erau ciorapii sotiei! Am ras cu totii foarte tare, iar el a spus: 'Ia uite Maria ce mi-a facut!''. Sotia sa, Maria, era profesoara de muzica. Nicolae Lungu are doi copii: pe omul de radio si compozitor de jazz Florian Lungu si pe Nina (acum in America), fosta madrigalista, casatorita cu fiul compozitorului Gheorghe Bazavan. Compozitorul Nicolae Lungu a plecat la cele vesnice la 18 iulie 1993. Corala Patriarhiei ii poarta numeleSub bagheta lui dirijorala au activat multe coruri si societati corale, N. Lungu fiind si fondatorul Societatii Corale 'Romania' din Bucuresti. A dirijat corurile mai multor biserici bucurestene, iar Corul Patriarhiei l-a condus intre 1947 si 1985. In onoarea lui Nicolae Lungu, Corala Patriarhiei a primit numele sau, ducand mai departe frumusetea cantecului bisericesc la nivel de arta. Multi dintre preotii care au ajuns muzicieni valorosi ai Bisericii noastre au cantat si s-au format in corul dirijat de el: Nicu Moldoveanu, Niculae Necula, Vasile Stanciu, Victor Frangulea, Marin Velea, Anton V. Uncu, Constantin Dragusin, Iulian Carstoiu. Iar dintre marii cantareti de opera care au cantat in Corala Patriarhiei cand dirija Nicolae Lungu ii amintim doar pe Maria Volosescu, Valentin Teodorian si pe Angela Gheorghiu. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 2 martie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1398

Id: 12125

Data: Mar 2, 2011

Imagine: