S-au implinit vineri 180 de ani de la nașterea renumitului pictor bisericesc Epaminonda Bucevschi. Acesta a zugrăvit peste patruzeci de iconostase ale bisericilor din Bucovina.

Personalitatea sa a fost prea puţin studiată de-a lungul timpului, nefiind menţionat in marile istorii de artă romaneşti, sau atunci cand se aminteşte, se aminteşte ori se avansează aprecieri simpliste, uneori chiar eronate, cu toate că in spatele acestui nume se află o operă aparte, precizează Arhid. Vasile M. Demciuc intr-un articol publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei.

Epaminonda Bucevschi s-a născut in Iacobeni, județul Suceava, la 3 martie 1843 ca fiu al parohului din sat, preotul Dimitrie şi al soţiei Paraschiva. De la varsta de 5 ani creşte in satul Ilişeşti, unde tatăl său ajunge paroh, şi unde avea să infiinţeze o şcoală primară.

După ce termină şcoala primară in 1854, Epaminonda Bucevschi urmează cursurile gimnaziale la Cernăuţi, Beiuş şi Blaj. Urmand dorinţa părintească, tanărul se inscrie in toamna anului 1863 la Seminarul clerical�din Cernăuţi şi in paralel cu studiile teologice nu renunţă la talentul său şi timpul liber il dedică artei, primul care i-a dat indrumări artistice specializate, recunoscandu-i talentul, a fost pictorul vienez Carol Arendt, cel ce zugrăvise iconostasul Catedralei din Cernăuţi in perioada 1863-1864.

Intre 1868 – 1874 este bursier la Academia de Arte Plastice din Viena, studiind cu Karlk Blass, Wurzinger şi Josef Ritter von Fuhrich şi apoi cu profesorul Anselm Feuerbach. La Viena avea să lege stranse prietenii cu mulţi tineri aflaţi la studii intre care Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu T.V. Ştefanelli Alexandru Chibici -Revneanu Samuil Isopescu ş.a. Intre 1867 -1870 a pictat iconostasul Bisericii de piatră din Straja.

Un moment important in viaţa lui Epaminonda Bucevschi a fost�Serbarea de la Putna – 1871, el fiind�cel care a creat un mediu impresionant din punct de vedere estetic�– aşa după cum este consemnat in amintirile multora dintre cei prezenţi, (A.D.Xenopol, I. Slavici s.a.).

Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici avea să-l numească pictor diecezan, calitate in care a decorat cateva din sălile�Reşedinţei mitropolitane�din Cernăuţi. Astfel in�Salonul Roşu�Bucevschi i-a portretizat in mărime naturală pe foşii mitropoliţi ai Bucovinei, iar in�Salonul Albastru�a zugrăvit portretele foştilor episcopi ai Bucovinei de la Dositei Herescu la Evghenie Hacman.

In septembrie 1881 Epaminonda Bucevschi se intalnea la Cernăuţi cu Episcopul Melchisedec Ştefănescu discutand despre portretul lui Ştefan cel Mare din�Tetraevangheliarul de la Humor�pentru ca doi ani mai tarziu la comanda episcopului de Roman, Epaminonda Bucevschi să execute la Viena portretul lui Ştefan cel Mare in mărime naturală, lucratre expediată in 1884 la Roman, in prezent aflandu-se la muzeul de istorie din Roman.

Asemenea surorii sale, Elena şi a multor alte personalităţi din acele timpuri, Epaminonda Bucevschi s-a imbolnăvit de�ftizie�– tuberculoză – ale cărei prime semne se fac vizibile in Viena, in perioada in care lucra la icoanele pentru iconostasul Catedralei din Zagreb. Pe acest fond de oboseală cronicizată, Bucevschi incearcă să-şi refacă sănătatea şubrezită şi se retrage in toamna anului 1890 la Poiana Stampei, unde va sta 3 luni, apoi se reintoarce la Viena şi in cele din urmă la Cernăuţi unde işi termină călătoria in această lume la 1/ 13 februarie 1891, fiind inmormantat in cimitirul Horecea.

Penelul său a oscilat intre pictura religioasă, supusă de multe ori limitărilor spaţiale date de suprafeţele fixe – panouri din iconostase, suprafeţe parietale monumentale de diferite forme (circulare, dreptunghiulare, rombice etc.) şi pictura laică de şevalet .

Potrivit datelor oferite de biobibliografiile dedicate lui Epaminonda Bucevschi, acesta ar fi zugrăvit peste 40 de iconostase in bisericile din Vicovul de Jos, Straja, Bilca, Moldoviţa, Stupca, Poiana Stampei, Gura Humorului, Iaslovăţ, Frătăuţii Vechi, Bălcăuţi, Parteştii de Jos, Suceava, Bălineşti, Ilişeşti ș.a.

In cele două mari domenii preferate ale sale, portretistica şi iconografia, Epaminonda Bucevschi a căutat cu propriile arme, creionul şi pensonul să atingă perfecţiunea, existand intotdeauna diverse polemici vizand limitele acesteia. Perfecţiunea, in afară de tehnologie, este insă preponderent plictisitoare, obositoare prin chiar exactitatea ei. Aşadar nu i se poate reproşa lui Epaminonda Bucevschi că nu a reuşit să atingă perfecţiunea şi a rămas doar la stadiul de a tinde spre ea.

Chipurile portretizate, laice sau religioase, departe de a fi perfecte, vorbesc despre particularităţile umane, despre reale caractere individuale, despre profile psihologice, conducand ochii privitorului spre desluşirea a ceva mult mai important decat asemănarea� perfectă cu realitatea obiectivă : citirea sufletului dincolo de imagine.

Pictorul Epaminonda Bucevschi a�trecut la Domnul la 13 februarie 1891 in Cernăuți.

Sursă foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 248

Id: 77922

Data: Mar 4, 2023

Imagine: