Duminică se implinesc 46 de la plecarea la cele veșnice a Patriarhului Justinian Marina. Ieșind din spital și văzand efectele devastatoare ale cutremurului din 4 martie 1977, inima patriarhului s-a oprit după ce a rostit cuvintele: „Dar ce s-o fi intamplat cu bisericile mele?”

In perioada sa de păstorire, a construit 302 biserici și a restaurat 2.345, din care 999 de monumente istorice și 128 de mănăstiri.

„Nu trebuie să uităm că această mare operă de restaurare s-a implinit in cursul celei mai aprige și destructive perioade a epocii comuniste”, remarcă acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici in volumul „Patriarhul Justinian in lumina vremurilor” (Ed. Trinitas).

A devenit intaistătătorul Bisericii Ortodoxe Romane in 1948, cand regimul comunist adus de tancurile sovietice tocmai se instalase.�A ales calea dialogului cu noile autorități și a reușit astfel să păstreze bisericile deschise, preoții in sistemul de stat și slujirea continuă a Sfintei Liturghii in țara noastră.

In aceeași perioadă, Albania era declarată stat ateu de comuniștii nou-instalați, bisericile inchise, iar preoții uciși.

De altfel, tot acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici amintește că Biserica Ortodoxă a conlucrat intotdeauna cu autoritățile de stat, această tradiție dăinuind de la Sf. Imp. Constantin cel Mare și pană la colaborarea cu sultanii cuceritori ai Constantinopolului.

„Dacă patriarhii bizantini și Biserica de Răsărit s-ar fi opus dominației otomane, ar fi dispărut comunitățile creștine din Imperiul Otomoan”, a subliniat academicianul in volumul citat.

Totuși, a fost un moment in care Patriarhul Justinian s-a impotrivit regimului: cand a protestat impotriva Decretului 410 din 19 noiembrie 1959, care a alungat din mănăstiri monahii și monahiile care aveau sub 54, respectiv 50 de ani. Atunci a fost trimis pentru o perioadă in domiciliu forțat in afara Capitalei.

Patriarhul Justinian a reușit, in plin comunism, canonizarea primilor Sfinți Romani (1955) și generalizarea cultului sfinților ale căror moaște se găsesc in țara noastră.

A reorganizat invățămantul teologic, a tipărit Biblia Sinodală și multe alte cărți de cult și lucrări, și a reluat legăturile cu alte biserici surori și culte creștine.

Pe langă diplomația cu care a știut să lucreze, Patriarhul Justinian s-a bucurat și de o relație privilegiată cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care il ajutase ca pe un om aflat intr-un moment dificil, inainte ca acesta să devină liderul comunist al țării.

In 1975, la implinirea a 375 de ani de la inființarea eparhiei Ortodoxe de Alba Iulia, patriarhul a convins autoritățile de utilitatea reinființării acestei eparhii, ca martor al dăinuirii romanești in locul unde a fost realizată prima unire statală din istoria romanilor.

Pentru a sublinia importanța lucrării celui de al treilea Patriarh al Romaniei, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decis ca anul 2017 să fie declarat Anul comemorativ�Justinian Patriarhul și al Apărătorilor Ortodoxiei in timpul comunismului.

Repere biografice

22 februarie 1901: S-a născut in la Suieşti, județul Valcea, cu numele de Ioan
1915 – 1929: A studiat la Seminarul Teologic�„Sfantul Nicolae”�din Ramnicu Valcea și la Facultatea de Teologie din București.
1923 – 1926: A fost invățător in județul Valcea.
1924: S-a căsătorit cu Lucreția Popescu și a devenit preot in satul Băbeni.
1932: A fost numit director al Seminarului Teologic din Ramnicu Valcea.
1935: I-a murit soția, rămanand să crească singur cei doi copii ai lor: Silvia și Ovidiu.
1939: A devenit directorul tipografiei eparhiale.
1945: A fost ales arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei, cu titulatura de�Vasluianul.
1947: Ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei.
1948: Ales Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Romaniei.

Foto credit: Fototeca Ortodoxiei Romanești (fotografie de arhivă de la canonizarea primilor Sfinți Romani)

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 190

Id: 78035

Data: Mar 26, 2023

Imagine: