Mănăstirea Turnu a sărbătorit joi, de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, 560 de ani de la sfinţirea lăcaşului de cult. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La momentul aniversar, ierarhul a sfinţit o efigie care îl prezintă pe Vlad Ţepeş, ctitorul lăcaşului de cult.

„Pentru Mănăstirea Turnu, ziua de astăzi, pe lângă sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan, este o zi specială care ne aduce aminte de momentul sfinţirii bisericii principale a acestui aşezământ monahal ctitorit de Vlad Ţepeş. Într-o zi a Naşterii Sf. Ioan Botezătorul, Mitropolitul Iosif, poate cu sobor numeros şi cu mulţimea credincioşilor a poposit aici, în această preafrumoasă aşezare, pentru a binecuvânta o nouă biserică”.

„Era una reprezentativă pentru zona în care ne aflăm. Vreme de un veac şi jumătate aici a fost a doua cetate a domnitorului Ţării Româneşti. Venea adeseori aici pentru a fi în mijlocul oamenilor, iar părintele stareţ îmi spunea că multe dintre actele cancelarie domneşti au fost semnate tocmai în acest loc”, a spus episcopul vicar în predica de la Turnu.

Preasfinţia Sa a amintit că aşezământul monahal a beneficiat de ajutorul unor domnitori români care au făcut pasul din istorie în sinaxare.

„Mănăstirea, pe lângă călugări râvnitori ştiuţi de Dumnezeu pentru nevoinţa lor, a avut doi ctitori sfinţi: pe domnitorul Neagoe Basarab şi pe marele domn şi martir Constantin Brâncoveanu”, a spus ierarhul.

În omilia sa, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a reamintit că „dintre toţi sfinţii, doar Sfântul Ioan Botezătorul are o zi a naşterii Sale care este cinstită ca sărbătoare în Biserică”.

„În general, aşa cum ne arată actele martirice, atât cele de limbă greacă, cât şi cele de limbă latină, ziua morţii unui sfânt din perioada grea a persecuţiilor era considerată dies natalis, adică ziua naşterii într-o altă viaţă, în viaţă veşnică. Adică aceea era cinstită pentru că cel care mărturisea credinţa începea o viaţă nouă cu Hristos. Ziua naşterii şi alte evenimente legate de trăirea lui de până atunci erau uitate, iar ziua morţii devenea ziua naşterii întru Împărăţia cea fără de sfârşit”.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a evidenţiat aprecierea de care se bucură sfântul care a făcut „trecerea de la Vechiul la noul Legământ, cel mai mare dintre proroci”.

„Toţi prorocii au pregătit calea Domnului, toţi au vorbit despre venirea în lume a lui Mesia, dar Ioan Botezătorul s-a învrednicit să îL boteze în Iordan pe Cel despre care prorocii au scris şi au pregătit cu mult timp înainte momentul venirii Lui în lume, iar cuvintele Sfântului Ioan Botezătorul au fost şi cuvintele pe care Sf. Ioan Botezătorul le-a rostit la începutul predicii: Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat Împărăţia Cerurilor”, a spus ierarhul.

Mănăstirea Turnu

Mănăstirea Turnu este aşezată pe vatra unei străvechi aşezări omeneşti ce are peste două milenii de existenţă continuă. Aici s-au descoperit ruinele unui sat dacic şi, în imediata lui apropiere, ruinele unei terme dintr-un castru roman. Prima menţionare a Târgşorului ca localitate apare într-un hrisov din 6 august 1413 emis de Voievodul Mircea cel Bătrân ce cuprinde acordarea unor privilegii domneşti negustorilor.

Cronica Cantacuzinilor îl indică drept prim ctitor pe Vlad Draculea Voievod, tatăl lui Vlad Ţepeş. Apoi Vladislav al II-lea se stabileşte un timp la Târgşor unde construieşte o biserică în anul 1447. Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476), lasă la rândul lui aici, la Târgşor, o mărturie peste veacuri: biserica din interiorul curţii domneşti. Pisania păstrată menţionează data sfinţirii ei: 24 iunie 1461 şi hramul, Sfântul Ierarh Nicolae.

Foto credit: Basilica.ro/Raluca-Emanuela Ene

Mai multe imagini în Galeria Foto

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 266

Id: 73986

Data: Jun 24, 2021

Imagine: