Ca să celebrăm altfel Anul Omagial al pastorației și ingrijirii bolnavilor, Basilica.ro prezintă șapte medici romani care au revoluționat medicina mondială.

Prezentăm numele in ordinea cronologică a celor mai răsunătoare realizări pe care le-au avut pe plan mondial. Cu excepția unui singur medic din această listă, toți au devenit membri ai Academiei Romane.

Dr. Victor Babeș (1854-1926)

1885 – Impreună cu profesorul Victor Andre Cornil, a scris primul tratat de bacteriologie din lume intitulat „Bacteriile și rolul lor in anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”, lucrare premiată de Academia de Științe din Paris.

In 1887 a inființat primul Institut de Patologie și Bacteriologie din Romania.

In cercetările sale a identificat peste 40 de microroganisme patogene care ii poartă numele.

In 1900, la un congres internațional de Zoologie la Londra, au fost clasificați paraziții care ii poartă numele – din clasa Babesia – pe baza descoperirilor lui. Activitatea sa a influențat dezvoltarea ulterioară a medicinei veterinare. El a introdus vaccinarea antirabică in țara noastră.

Victor Babeș a descoperit și o metodă de depistare timpurie a cancerului genital feminin. Analiza, care este un examen al celulelor, ii poartă numele, impreună cu numele unui alt cercetător care a contribuit la ea, dr. George Papanicolau.

Dr. Mina Minovici (1858-1933)

1892 – A inființat Morga Orașului București, dotată cu săli de autopsie, laboratoare, bibliotecă.

Aceasta a fost redenumită in 1898 ca Institutul Medico-Legal, prima astfel de instituție din lume. Deținea cea mai performantă tehnologie de laborator din Europa, mai ales in domeniul toxicologiei. A servit drept model pentru toate țările din Europa, care au creat in următorii ani instituții similare.

Dr. Constantin I. Parhon (1874-1969)

1909 – A scris prima carte de endocrinologie din lume, intitulată „Les secretions interns” (Secrețiile interne).

In 1939, a fost implicat in organizarea la București a primului congres european de endocrinologie.

„Tulburările funcțiilor endocrine stau la baza unui mare număr de procese patologice și nu pare excesiv să ne gandim că nu există un singur proces fără un coeficient endocrin”, transmitea el la evenimentul științific.

Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931)

1916 – A descoperit o substanță antidiabetică in pancreas, pe care a numit-o pancreină – insulina de astăzi. A injectat-o unui caine cu diabet, observand un efect de normalizare a nivelului glicemiei. Cercetările au fost intrerupte in perioada Primului Război Mondial, dar, in 1921, a publicat „Pancreina și procedura fabricației sale”.

Un an mai tarziu, canadienii Fr. Grant Banting şi Ch. Herbert Best anunțau descoperirea insulinei. In 1923, aceștia au primit Premiul Nobel pentru Medicină. Dr. Nicolae Paulescu a scris juriului că el descoperise primul substanța și efectele ei, dar cererea sa de recunoaștere a fost respinsă.

Comitetul Nobel a recunoscut meritele romanului abia in 1969, in urma campaniei inițiate de fiziologul scoțian Ian Murray.

Dr. Ioan Cantacuzino (1863-1934)

Fondatorul școlii romanești de imunologie și patologie experimentală a studiat la Paris Științele naturii, Filosofia și Medicina. A fost artizanul Legii sanitare romanești din 1910, care i-a purtat numele.

In 1913, a salvat Armata Romană de o epidemie de holeră cu ajutorul unui vaccin administrat printr-o metodă proprie, care ii poartă numele. A condus campaniile antiepidemice pentru combaterea tifosului exantematic și a holerei in timpul Primului Război Mondial.

1926 – a făcut din Romania a doua țară din lume, după Franța, care a introdus vaccinul BCG (impotriva Bacilului Calmette-Guerin), pentru imunizarea nou-născuților impotriva tuberculozei.

A fost membru in Comitetul de Igienă al Ligii Națiunilor, al societăților de Biologie, de Patologie Exotică și al Academiei de Științe din Paris, precum și Doctor Honoris Causa al multor universități franceze.

Dr. Ana Aslan (1897-1988)

1952 – după ani de cercetări, a creat rețeta pentru „vitamina H3” (Gerovital), care tratează fenomenul de imbătranire și boli ale bătraneții ca ateroscleroza, vitiligo, sclerodermia și altele.

In același an a inființat, la București primul Institut de Geriatrie și Gerontologie din lume.�Modelul de organizare a institutului a fost recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

In 1955, a publicat, impreună cu prof. dr. Constantin I. Parhon, lucrarea „Novocaina – factor eutrofic și intineritor”.

In 1958, a inceput distribuirea pe scară largă a Gerovitalului, patentat de Ministerul Sănătății din Romania și ulterior brevetat zeci de țări din intreaga lume, ca medicament anti-imbătranire.

Au apelat la acest tratament celebrități de talie mondială ca pictorul Salvador Dali, actorii Charlie Chaplin și Marlene Dietrich, miliardarul Aristotel Onassis și Jacqueline Kennedy, fosta Primă Doamnă a Statelor Unite,�oameni de stat ca Indira Gandhi, generalul de Gaulle sau Iosip Broz Tito.

Dr. George Emil Palade (1912-2008)

1974 – a devenit primul roman care a primit Premiul Nobel pentru descoperiri fundamentale in biologia celulară.

A fost premiat pentru explicarea mecanismului celular al producției de proteine, in urma descoperirii unor particule din citoplasma celulei care sunt bogate in ARN (acid ribo-nucleic) și la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor. Acestea poartă numele de ribozomii sau corpusculii lui Palade.

Impreună cu Philip Siekevitz, a stabilit definitiv rolul crucial in producerea de energie celulară al mitocondriilor.

Era născut, crescut și educat in Romania, dar și-a desfășurat activitatea științifică in Statele Unite ale Americii.

Foto credit: Fotomontaj Basilica.ro

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 131

Id: 80749

Data: Apr 9, 2024

Imagine: