Ieri, 16 octombrie, in a doua zi, si ultima, a Simpozionului international cu tema Dumnezeu Tatal si viata Sfintei Treimi, intrunit la Palatul Patriarhiei, dezbaterile au continuat. Printre vorbitori au fost T. Hainthaler din Frankfurt, pr. prof. Ioan Tulcan din Arad, dr. Adrian Lemeni din Bucuresti, dar si pr. N. Loudovikos din Tesalonic. In partea a doua a zilei s-au sustinut celelalte referate, urmand ca la sfarsitul simpozionului sa se alcatuiasca un raport final, informeaza cotidianul Ziarul Lumina.Spre finalul primei zile a simpozionului, a sustinut un referat interesant prof. dr. Daniel Munteanu, de la Universitatea din Bamberg (Germania), cu titlul Dumnezeu Tatal - Izvorul iubirii si al vietii vesnice, impulsuri trinitare catre o cultura a pacii si a comunicarii vindecatoare. Ideea centrala a referatului este: invatatura despre Sfanta Treime nu are voie sa ramana o invatatura conceptuala, ci este o invatatura vie, transfiguratoare a umanitatii, a culturii crestine. Ideea de perihoreza, idee centrala in teologia trinitara, sustine principiul de egalitate al tuturor persoanelor Sfintei Treimi. Tatal este izvor al iubirii si al vietii vesnice, in sensul ca El este sursa vietii Sfintei Treimi. Din Tatal se naste Fiul si purcede Duhul Sfant, iar comuniunea Sfintei Treimi este in acelasi timp comuniunea vietii vesnice, a spus Daniel Munteanu.De la invatatura despre Sfanta Treime ajungem la o invatatura trinitara despre antropologie, despre intelegerea omului. Omul este icoana si slava Sfintei Treimi si noi vorbim despre Sfanta Treime, nu numai dintr-o delectare intelectuala, ci dintr-o sete ontologica. Noi insetam dupa sensul existentei in mod ontologic. Inima noastra inseteaza dupa Dumnezeu pana cand va gasi liniste sau odihna in Dumnezeul Treimii. Ceea ce credem trebuie sa si practicam. Practicarea ne aduce la un mod de convietuire cu ceilalti. Sfanta Treime nu este un model teoretic, ci un model de viata. Este plinatatea vietii si implinirea sensului existentei, a mai spus prof. Munteanu, care sustine ca invatatura despre Sfanta Treime nu trebuie inteleasa ca un model teoretic, ci ca un model viu, care sa ne impregneze activitatea, modul nostru de a intelege pe celalalt, modul nostru de a fi. Deci Sfanta Treime trebuie inteleasa ca un stil de viata, a conchis acesta.Un alt conferentiar, de data aceasta de ieri, in a doua zi a simpozionului, a fost pr. prof. dr. Ioan Tulcan, decanul facultatii de Teologie Ortodoxa din Arad. Acesta a abordat Locul si semnificatia teologica a lui Dumnezeu Tatal in comuniunea Sfintei Treimi la J. Moltmann si D. Staniloae. Parintele profesor a surprins de la ambii teologi cateva repere fundamentale in legatura cu modul in care au inteles pe Dumnezeu Tatal in comuniunea Sfintei Treimi. Din teologia lui Jürgen Moltmann a scos in evidenta ca Dumnezeu Tatal este punctul de pornire in ceea ce priveste structurarea unei comuniuni desavarsite a Sfintei Treimi. A vorbit si despre distinctia dintre Treimea imanenta si cea iconomica, adica modul cum este Dumnezeu in plan vesnic, in comuniunea desavarsita a Sfintei Treimi, pe de o parte, si Treimea economica, adica modul cum Dumnezeu Tatal lucreaza mantuirea oamenilor, prin Fiul Sau, in lume si apoi, prin Duhul Sfant.Parintele Staniloae porneste in reflexiunile sale de la Dumnezeu Tatal, adica faptul ca exista un Dumnezeu Tata vesnic, desavarsit, care-si traieste in sine intreaga Sa calitate de Dumnezeu Tatal, dar asta o face tocmai pentru ca are un fiu din vesnicie, pe Dumnezeu Fiul, care la randul Lui, prin iubire, raspunde lui Dumnezeu Tatal, prin intreaga Sa afectiune de Fiu, bucurandu-se amandoi unul de altul, in lumina si bucuria Duhului Sfant, a spus pr. Tulcan. Parintele Dumitru Staniloae introduce un termen in gandirea trinitara, intersubiectivitate divina, in sensul ca Dumnezeu se traieste pe Sine ca subiect desavarsit si absolut in Sine, dar nu in mod autonom si izolat, ci in comuniunea iubirii fata de Fiul. Iar Fiul iarasi isi traieste subiectivitatea Sa deplina prin faptul ca in El se afla intreaga fiimea, in raport cu Dumnezeu Tatal. Iar Dumnezeu Tatal isi traieste in Sine toata parintimea.Teologul german Jürgen Moltmann si parintele Dumitru Staniloae privesc imparatia lui Dumnezeu ca o imparatie a Treimii, pornind de la Dumnezeu Tatal. La parintele Staniloae actul de cugetare teologica porneste de la Dumnezeu Tatal, raportul dintre fiinta si persoana, adica fiinta divina vesnica nu este conceputa aprioric persoanelor, ci este personalizata - parintele Staniloae introducand dimensiunea personalista a Treimii, a mai spus pr. decan Ioan Tulcan.Despre Dumnezeu Tatal - temei al unitatii intratrinitare, abordat din perspectiva teologiei parintelui Dumitru Staniloae, a vorbit conf. dr. Adrian Lemeni. Sfanta Treime este structura a supremei iubiri; intersubiectivitatea divina; unitatea intratreimica si unitate in iubire; Tatal ca temei al unitatii intratrinitare; Fiul ca Logos al Tatalui, dar si Sfanta Treime ca existenta desavarsita - au fost cateva din ideile formulate de Adrian Lemeni. Relatiile intratrinitare exprima un mod de existenta in care sunt tinute impreuna atat unitatea, cat si distinctia. Intr-o reciproca interioritate a Persoanelor se intareste subiectivitatea proprie si a celorlalte Persoane in relatii unitare. Unitatea este traita prin distinctiile Persoanelor, prin valorificarea darurilor specifice intr-un act de comuniune profunda. Distinctia nu disperseaza unitatea si unitatea nu anuleaza distinctia. Persoanele Sfintei Treimi sunt desavarsit interioare din vesnicie. Relatia de comuniune desavarsita intre Tatal si Fiul structureaza intreaga existenta creata, orientand-o eshatologic spre imparatia comuniunii vesnice. Imparatia cerurilor ne dezvaluie Sfanta Treime ca tinta vesnica pentru intreaga creatie. Aceasta imparatie a Sfintei Treimi pregustata istoric in Biserica este vesnica, a spus Adrian Lemeni.Ultima zi a simpozionului s-a incheiat cu sustinerea lucrarilor de catre pr. prof. N. Loudovikos ( Real or Dictated Otherness? A Criticism of John Zizioulasa Trinitarian Theology), pr. prof. A. Niculcea ( Observatii istorico-sistematice moderne pe marginea adaosului Filioque), pr. N. Mosoiu ( Paternitatea lui Dumnezeu Tatal si darul filiatiei adoptive baptismale - , spiritum adoptionis filiorum (Rm. 8, 15)), I. Martinca ( Duhul Sfant in credinta Bisericii), C. Ioja ( Taina Treimii si experienta ei in dimensiunea liturgica a Bisericii) si pr. S. Şelaru ( Relatiile intratrinitare si consecintele lor in plan (i)economic). La sfarsitul simpozionului, profesorii universitari din tara si strainatate care au conferentiat vor redacta un comunicat final.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 776

Id: 2951

Data: Oct 18, 2009

Imagine: