Cu prilejul Duminicii Familiei, Patriarhul Romaniei a adresat credinciosilor ortodocsi romani urmatorul mesaj:Am vazut cu totii ca, dupa decembrie 1989, au aparut o serie de schimbari la nivelul intregii societati romanesti, unele cu efecte pozitive, asteptate, dorite, dar si unele fenomene care, dimpotriva, au influentat negativ viata oamenilor. Un astfel de fenomen, accentuat vizibil in ultimii ani, este criza familiei si degradarea vietii de familie pe fondul cresterii insecuritatii generale si a confruntarii cu schimbari multe si bruste, intr-un interval de timp foarte scurt. Sociologii considera ca in societate s-a instaurat un fenomen de surmenaj social, de oboseala sociala care aduce dupa sine o degradare sau o anarhizare a vietii sociale, explicand astfel de ce, atat in Romania, cat si in intreaga Europa, familia crestina se confrunta azi cu multiple crize: criza economica (saracie, somaj, nesiguranta zilei de maine, emigratia spre tari mai bogate), criza morala (avortul, divortul, abandonarea copiilor, libertinajul, cresterea violentei in familie si a delincventei juvenile) si criza spirituala (sectarismul, fanatismul si prozelitismul religios).Reflectand la situatia actuala de criza a familiei, consideram ca trebuie sa valorificam resursele de indreptare si iesire din criza, pentru a trai cu speranta.In primul rand, trebuie sa vedem ca fericirea este darul lui Dumnezeu, iar criza familiei de azi poate fi depasita cu ajutorul si cu binecuvantarea lui Dumnezeu-Creatorul Care a zis: 'Cresteti si va inmultiti si stapaniti pamantul!' (Facere 1, 28). In ciuda multor pacate si primejdii abatute asupra neamului omenesc, totusi familia a fost institutia cea mai stabila in istorie. In plus, binecuvantarea familiei de catre Domnul nostru Iisus Hristos la nunta din Cana Galileii, cand a transformat apa in vin, la solicitarea Maicii Domnului - icoana Bisericii rugatoare, constituie pentru noi o puternica baza a sperantei crestine. Hristos Cel ce a schimbat apa in vin poate schimba criza intr-o speranta noua, poate aduce bucurie acolo unde ameninta lipsurile si tristetea.Trebuie sa-L rugam pe Hristos, sa-I spunem Lui ce lipseste cu adevarat familiei astazi si sa spunem familiei crestine in criza sa ceara ajutorul lui Hristos si al Maicii Domnului in organizarea insasi a vietii conjugale. Minunea din Cana Galileii ne descopera fericirea ca dar al lui Dumnezeu care aduce comuniune si bucurie in familie si in societate, nu ca drept al omului ce trebuie cucerit in spirit individualist si egoist.In al doilea rand, trebuie sa sustinem efortul Bisericilor de a apara familia naturala, traditionala, universala, si de a rezista in fata unor 'modele' noi de familie, in care relatia normala barbat-femeie este considerata ca fiind ceva depasit.In al treilea rand, este necesara intensificarea cooperarii dintre Stat si Biserica in toate domeniile care privesc activitatea sociala, educationala si culturala referitoare la familie, deoarece matricea crestina a Europei nu poate fi smulsa din structura omului european, chiar daca este ignorata de acesta. De aceea, Patriarhia Romana a sustinut constant pastrarea orei de Religie in programa scolara, pentru ca fara credinta oamenii pierd sensul adevarat al vietii. Virtutile si valorile prezentate in cadrul orelor de educatie religioasa sunt necesare sanatatii spirituale din familie si din societate. Educatia religioasa il invata pe copil si pe tanar iubirea fata de Dumnezeu si de oameni, credinta, speranta, solidaritatea, dreptatea, precum si recunostinta fata de parinti si fata de binefacatori, darnicia si harnicia, sfintenia vietii, valoarea eterna a fiintei umane, sensul existentei, binele comun si frumusetea sufletului generos. Ea ii ofera copilului o perspectiva ortodoxa asupra vietii, adica un mod de a intelege lumea si viata, de a formula rationamente cognitive si judecati morale. Educatia religioasa reduce, astfel, efectele negative ale crizei contemporane de identitate si de orientare, propunand modele viabile de bunatate si sfintenie, oferind copiilor si tinerilor repere in viata de familie si in societate. In concluzie, indemnul nostru parintesc este acesta: sa cultivam mai mult legatura sfanta care exista intre viata familiei si viata Bisericii, intre educatia copilului si demnitatea persoanei umane, creata dupa chipul Persoanelor divine. Ca atare, nu putem reduce familia doar la aspectul ei biologic, juridic, psihologic, sociologic sau economic, pentru ca ea este mai mult decat toate acestea laolalta si le transcende. Familia are vocatia de a fi conlucrare a omului cu Dumnezeu in lume, pentru a dobandi viata eterna, spre slava Preasfintei Treimi si binele umanitatii. † D A N I E LPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 943

Id: 6477

Data: May 17, 2010

Imagine: