Biserica Ortodoxa cinsteste astazi, 12 aprilie, pe Sfantul Sava de la Buzau. Sfantul Sava s-a nascut in jurul anului 334, intr-un sat din tinuturile buzoiene, nu departe de raul Museos, numit astazi Buzau. El a avut marea fericire sa se nasca dintr-o familie de parinti crestini care, deodata cu hrana trupeasca, i-au dat-o si pe cea sufleteasca, indestulandu-l cu cuvantul lui Dumnezeu, care a rodit insutit in inima lui, aprinsa din copilarie de dorul lui Hristos. Precum doreste cerbul apa izvoarelor, asa dorea de mult Sava sa se impartaseasca cu cele sfinte in Biserica; De mic copil a avut aceasta inclinatie spre viata religioasa, traind asemenea unui monah in sfintenie si ascultare de Biserica.Duhovnicul lui era preotul Sansala - parintele satului. Dumnezeu l-a inzestrat pe Sava din pruncie cu darul cantarilor religioase, fapt pentru care preotul Sansala l-a apropiat foarte mult de biserica, folosindu-1 ca dascal, desfatand auzul crestinilor ce luau parte la oficierea slujbelor religioase. Atunci cand, din diferite motive, nu se savarsea Sfanta Liturghie in satul sau, Sava pleca intr-o cetate din apropiere - probabil orasul Buzau de astazi, unde slujea preotul Gutticas.Gotii pagani condusi de Atanaric au declansat represalii puternice si impotriva crestinilor din tinuturile stapanite de ei. Paganii le impuneau crestinilor sa manance din carnurile jertfite idolilor. Acei crestini care refuzau acest lucru erau foarte crunt persecutati si chiar omorati.In anul 372, nefiind slujba religioasa de Sfintele Pasti in aceasta zi, deoarece preotul Sansala si multi crestini se refugiasera din pricina persecutiilor in sudul Dobrogei, Sava a plecat intr-un oras din apropiere sa praznuiasca invierea lui Hristos, impreuna cu preotul Guttica. Pe cand mergea pe drum, i s-a aratat un barbat foarte inalt si stralucitor la fata care i-a zis sa se intoarca in satul lui, la preotul Sansala. Dar Sava i-a raspuns ca preotul Sansala nu este in sat, fiind plecat in Scitia Minor si a mers mai departe spre preotul Guttica. Desi afara era foarte frumos, dintr-o data se porni o zapada mare, care-i astupa drumul sa nu mai poata merge mai departe. Atunci Sava a inteles ca voia lui Dumnezeu este de a se intoarce cat mai degraba in satul lui, unde sosise intre timp preotul Sansala pentru a savarsi slujba Sfintelor Pasti crestinilor care mai ramasesera. Cand s-au revazut Sava cu duhovnicul Sansala s-au bucurat foarte mult, ca i-a ajutat Bunul Dumnezeu ca sa mai slujeasca inca o data impreuna de Sfintele Pasti.In preajma sfintelor sarbatori s-a pornit un nou val de persecutii impotriva crestinilor. Paganii umblau din sat in sat, cautand pe cei care marturiseau credinta in Hristos, pentru a-i face sa se lepede de Taina Botezului. In noaptea a III-a dupa Pasti, Atharid prigonitorul a navalit in sat cu o ceata de talhari si l-au aflat pe preotul Sansala acasa cu dascalul Sava, ce se odihneau dupa o noapte de priveghere si de cantare lui Dumnezeu. in semn de dispret, acei pagani i-au dezbracat si lovit cu nuiele si bice, aratand multa cruzime, lasandu-i aproape fara rasuflare. A fost torturat in continuare pana ce, in cele din urma, Atharid a poruncit ca Sava sa fie inecat in raul Buzau (Museos). Desi unii din prigonitori voiau sa-l scape in ascuns, el le-a cerut sa implineasca cele ce li s-au poruncit, zicea el, iata, in fata stau in slava cei ce au venit sa ma primeasca , adica ingerii. Atunci - spune Scrisoarea - l-au coborat in apa, in timp ce el multumea si preamarea pe Dumnezeu...si aruncandu-l si punandu-i un lemn de gat, l-au impins in adanc . Şi astfel, s-a petrecut trecerea lui din aceasta viata prin lemn si apa , la 12 aprilie 372, a cincea zi dupa Pasti, fiind el in varsta de 38 de ani.Patimirea sa este descrisa in asa numita Scrisoare a Bisericii lui Dumnezeu din Gotia catre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia si catre comunitatile de pretutindeni ale Bisericii universale , care era, de fapt, actul sau martiric, dupa cum aflam din volumul Pr. prof. dr. Mircea Pacurariu, intitulat Sfinti Daco-Romani si Romani. Iata cum era infatisat chipul sau moral: Era drept in credinta, cucernic, gata catre toata ascultarea cea cu dreptate; bland, neiscusit in cuvant, nu insa in cunostinta; aparator al adevarului fata de toti, in mod pasnic, facand sa taca pe idolatri, dar nu cu mandrie, ci purtandu-se dupa cum se cuvine celor smeriti; linistit si cumpanit la vorba, foarte silitor spre orice lucru bun. Canta psalmi in biserica, ingrijindu-se foarte mult de aceasta; nu se ingrijea de bani, nici de avere, decat numai de ceea ce avea trebuinta; era cumpatat, infranat in toate, traind in feciorie, retras, postea cu asprime, staruia cu grija in rugaciuni si cucerea pe toti printr-o purtare frumoasa; isi implinea datoriile si nu se ingrijea de cele nefolositoare; avea o credinta cu totul curata, lucratoare prin iubire, incat nu pregeta niciodata sa vorbeasca cu indrazneala in Domnul... .Vestea despre sfintenia si curajul credintei Sfantului Sava s-a raspandit foarte repede pana in Asia Mica, in cetatea Capadociei unde slujea Sfantul Vasile cel Mare, care a facut indata o scrisoare lui Iunius Soranus sa mijloceasca pe langa episcopul Betranion pentru a primi moastele Sfantului si a le aseza in cetatea sa. Moastele Sfantului Sava au fost insotite de o scrisoare a Bisericii din Gotia catre Biserica din Capadocia.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 881

Id: 29937

Data: Apr 12, 2013

Imagine: