Sfantul Ioan s-a nascut la 23 august 1913, in satul Crainiceni, comuna Horodistea, judetul Dorohoi, din parintii Maxim si Ecaterina, si a primit la botez numele de Ilie. Dupa moartea timpurie a mamei, la sase luni de la nastere, si apoi a tatalui, cazut erou pe front in razboiul din 1917-1918, pruncul a fost luat in grija bunicii sale. Bunica Maria, vaduva de multi ani, a renuntat la dorinta mai veche de a intra in randul monahiilor si s-a dedicat cresterii si educarii nepotului. La varsta de 11 ani a pierdut-o si pe bunica sa, care a trecut la cele vesnice. Ioan a urmat scoala primara in satul natal, dupa care a absolvit gimnaziul Mihail Kogalniceanu din Lipcani (judetul Hotin) in 1932, avand rezultate foarte bune. La 20 de ani, la 15 august, s-a dus la Manastirea Neamt si a cerut staretului Nicodim, viitorul patriarh al Romaniei, sa-l primeasca in manastire. A fost tuns in monahism la 8 aprilie 1936, in miercurea Sfintelor Patimi, de staretul Vasile Moglan. In anul 1936, Cuviosul Ioan a plecat spre Ţara Sfanta si vietuieste intr-o pestera din pustia Iordanului. Dupa doi ani de pustnicie, s-a dus la Manastirea Sfantul Sava, unde s-a nevoit opt ani, ingrijind bolnavii. In anul 1945 este facut schimnic de patriarhul Ierusalimului, si apoi a fost numit egumen la Schitul romanesc cu hramul Sfantul Ioan Botezatorul, din Valea Iordanului. Ioan a fost hirotonit preot in anul 1947, in Biserica Sfantului Mormant. A condus schitul pana in anul 1952, inzestrand asezamantul cu multe chilii. Din dorinta de a duce o viata mai aspra, s-a dus la Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul, situata pe raul Cherit, unde se nevoise si Sfantul Prooroc Ilie. Cuviosul Ioan si-a petrecut ultimii ani ai vietii sale in cea mai severa schimnicie, gasindu-si adapost in pestera Sfanta Ana, care se afla aproape de manastire. Petrecea in post si rugaciune, rabdand frigul, foamea si setea, arsita, lipsurile si multe ispite. Manca o singura data pe zi si se multumea cu 3-4 ore de somn. Savarsea pravila calugareasca in paraclisul pesterii, iar in sarbatori slujea la biserica manastirii. Cu darul lui Dumnezeu, si-a cunoscut dinainte sfarsitul vietii pamantesti, insemnand-o pe peretele pesterii. Şi-a dat sufletul in mainile Domnului la 5 august 1960, iar trupul sau a fost asezat in pestera mormintelor, locul pe care si-l pregatise. Dupa 20 de ani de la trecerea la Domnul, mormantul sau a fost deschis in vederea asezarii osemintelor in gropnita de obste a manastirii. Trupul cuviosului nu putrezise si raspandea o mireasma frumos mirositoare. La cererea obstii, patriarhul Benedict al Ierusalimului a ingaduit stramutarea moastelor Cuviosului Ioan de la Neamt in Biserica Sfantul Gheorghe Hozevitul, fiind asezate intr-o racla de abanos si sticla. Datorita vietii sale desavarsite, Cuviosul Ioan este cinstit de credinciosii care vin si se ating cu evlavie de sfintele lui moaste, cerand ca el sa mijloceasca, prin rugaciunile sale, la Dumnezeu.Sursa: ziarullumina.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 727

Id: 2130

Data: Aug 5, 2009

Imagine: