O sută cinzeci şi doi de sfinţi români sunt rugători pentru noi în ceruri, înaintea lui Dumnezeu. Au fost canonizaţi de Biserica noastră într-un răstimp de şaptezeci de ani. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat, în Duminica Sfinţilor Români, ce presupune procesul de canonizare.

„Majoritatea sfinţilor pe care îi cunoaştem au fost mai întâi cinstiţi de popor care a simţit lucrarea harului Dumnezeiesc, iar Biserica a confirmat această sfinţenie pe care Dumnezeu a dăruit-o sfinţilor şi pe care poporul a simţit-o duhovniceşte. Deci, Biserica nu dăruieşte sfinţenia, ci sfinţenia vine de la Dumnezeu prin Biserică, dar şi prin multele nevoinţe ale sfinţilor. Biserica constată şi proclamă sfinţenia, adică în limbajul teologic, Biserica este cea care canonizează sfinţi”, a spus Patriarhul duminică, în cuvântul rostit la hramul Salonului Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală.

Ce înseamnă „a canoniza”?

Patriarhul Daniel a explicat că, în limba greacă, cuvântul canon înseamnă măsură. „Deci, când Biserica a canonizat pe unele persoane, înseamnă că le-a considerat măsură sau model de vieţuire creştină”, a subliniat Preafericirea Sa.

„Canonizarea înseamnă că o persoană a avut o dreaptă credinţă şi o dreaptă vieţuire şi a fost considerat drept model de vieţuire sfântă care poate fi urmat şi de alţii. Deci, canonizarea înseamnă că Biserica s-a convins de faptul că o persoană a avut dreaptă credinţă şi dreaptă vieţuire şi a fost bineplăcută lui Dumnezeu şi a luminat prin vieţuirea sa pe semenii săi cei din jur. În limba greacă, acest act nu se numeşte canonizare, ci proclamare a sfinţeniei”.

Practic, a spus Patriarhul României, Biserica constată sfinţenia unor oameni şi o mărturiseşte, o face cunoscut în mod public.

„În Biserica Ortodoxă Română canonizarea este un act de hotărâre a Sfântului Sinod, iar proclamarea canonizării sau anunţarea în public, în mod solemn, a acestei canonizări se face într-un cadru liturgic, la mijlocul sau sfârşitul liturghiei. Această proclamare înseamnă că se aduce la cunoştinţa clerului şi credincioşilor actul canonizării printr-un Toms de canonizare al Sfântului Sinod”.

84 de canonizări

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat că din anul 1950 până în anul 2020, Biserica Ortodoxă Română „a avut binecuvântarea deosebită de la Dumnezeu ca să poată canoniza şi proclama canonizarea mai multor sfinţi”.

„Se constată că în acest răstimp au avut loc 84 de canonizări şi au fost proclamată sfinţenia a 152 de sfinţi. Deci, în calendarul Bisericii noastre avem 152 de sfinţi români. În fiecare lună sunt pomeniţi 1-2 sau mai mulţi sfinţi români”.

Sfinţii români se împart în două categorii mari: cei din secolele 3-6, numiţi protoromâni, şi cei din secolele 9-20. Sfinţii din vechime, din secolele 3-6, sunt 76 la număr, iar din secolul 9 până în secolul 20 avem tot 76 de sfinţi, a spus Preafericirea Sa.

„Trebuie să reţinem, însă, că cei mai mulţi sfinţi protoromâni şi români sunt sfinţi mucenici. 84 dintre sfinţi sunt mucenici, aici fiind incluşi şi cei 26 români mucenici din Goţia, prăznuiţi la 26 martie. De asemenea, din cei 152 de sfinţi, a doua categorie numeroasă este cea a sfinţilor cuvioşi, avem 38 de sfinţi cuvioşi. Desigur, avem şi alte categori, şi anume 25 de sfinţi ierarhi”.

Sfinţi cunoscuţi şi necunoscuţi de oameni

Preafericirea Sa a explicat că în această duminică, instituită de Sfântul Sinod în anul 1992, „îi pomenim într-o comuniune deplină pe toţi sfinţii români cunoscuţi şi necunoscuţi, cei trecuţi în calendar sau în sinaxar şi cei încă necanonizaţi sau necunoscuţi de oameni, dar cunoscuţi de Dumnezeu”.

„Există o mulţime de sfinţi cunoscuţi doar de Dumnezeu şi pe care El îi descoperă atunci când vrea El şi cum vrea El. S-a văzut că în istoria Bisericii Ortodoxe Universale unii sfinţi au fost proclamaţi, ca atare, la câţiva ani de la trecerea lor la viaţa veşnică, iar alţii au fost descoperiţi mai târziu şi au fost trecuţi în calendar după 500 de ani de la trecerea în veşnicie. Este o mare taină cum Dumnezeu descoperă sfinţenia oamenilor plăcuţi Lui care au împlinit în viaţa lor voia lui Dumnezeu”.

Cine sunt sfinţii necunoscuţi de oameni?

„Sunt sfinţii care au arătat dreapta credinţă, dreapta vieţuire şi în mod deosebit, sfinţii aceştia sunt cei care au făcut roditoare Evanghelia lui Hristos în viaţa poporului român (…) Avem, de asemenea, o mulţime de cuvioşi care au trăit în sihăstrii, în mănăstiri ascunse în munţi, în peşteri, în locuri în care au postit şi s-au rugat mult. Avem sfinţi ierarhi, preoţi şi diaconi mărturisitiori ai lui Hristos, avem sfinţi duhovnici care au întărit în credinţă poporul, sfinţi voievozi care au apărat credinţa în faţa popoarelor migratoare, au zidit lăcaşuri sfinete, avem o mulţime de soldaţi cu credinţă dreaptă şi vieţuire curată care s-au jertfit pentru a apărat patria şi credinţa creştină pe aceste plaiuri”, a spus Preafericirea Sa.

„Avem o mulţime de mame şi taţi care cu crescut copii în credinţă şi i-au educat să păstreze porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi aproapele, o mulţime de oameni milostivi care au zidit  biserici, au ajutat pe cei săraci, au dezvoltat operă socială, o mulţime de învăţătrori drept credincioşi care au luminat poporul printr-o educaţie creştină aleasă. Toate aceste categorii de oameni harnici, credincioşi şi darnici sunt pomenite astăzi în Duminica Sfinţilor Români”.

Salonul Sfinţilor Români se află la intrarea în Reşedinţa Patriarhală. A fost consolidat şi restaurat în perioada 2015-2016, fiind înlocuită pictura veche, din cauza degradării ei iremediabile, cu pictură în tehnica mozaic, având o tematică nouă: Sfinţii Români canonizaţi în ultimele decenii. A fost sfinţit în data de 21 mai 2016.

Foto credit: Ziarul Lumina

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 309

Id: 74071

Data: Jul 4, 2021

Imagine: