Biserica Ortodoxa sarbatoreste, astazi, 1 ianuarie, la opt zile de la Nasterea Domnului, Taierea imprejur cea dupa trup a Mantuitorului Hristos. Sinaxarul acestei zile aminteste ca: 'De la Sfintii Parinti am luat obiceiul sa sarbatorim, dupa incheierea anului calendaristic, Taierea imprejur cea dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Domnul a primit aceasta, ca sa inlature randuiala Legii Vechi si sa puna in loc taierea imprejur cea dupa Duh cea nefacuta de mana. Deci, sarbatorim aceasta zi ca pe un praznic imparatesc. Caci Domnul, dupa cum ne-a cinstit pe noi, luand trup omenesc, intru totul asemenea noua, afara de pacat, tot asa a binevoit sa primeasca si taierea imprejur. Intai, ca sa astupe gurile ereticilor care indraznesc a zice ca Domnul n-a luat trup, ci ca S-a nascut ca o nalucire. Dar daca n-ar fi luat trup, cum S-ar fi taiat imprejur? Şi al doilea ca sa astupe gurile iudeilor celor neintelegatori, care il cleveteau ca nu pazeste sambata si ca strica Legea. Pentru aceasta, dupa opt zile de la nasterea Lui cea sfanta din Fecioara, a binevoit sa fie adus de Maica Sa si de Iosif, in locul unde, dupa obicei, iudeii se taiau imprejur. Şi a fost taiat imprejur; si I s-a dat numele Iisus, nume adus din cer de ingerul Gavriil, mai inainte de zamislirea Lui in pantecele Fecioarei. Şi iarasi intorcandu-Se Domnul cu parintii Sai acasa, a vietuit omeneste, crescand cu anii, cu Intelepciunea si cu harul, pentru mantuirea noastra. '.Taierea imprejur, in vechime, trebuia sa sustina curatia morala: Deci sa taiati imprejur inima voastra si de acum inainte sa nu mai fiti tari la cerbice (Deuteronom 10, 16) sau, dupa cum scria si Sfantul Ioan Gura de Aur, stiind ca va fi nedesavarsit sufletul urmasilor lui Avraam, le-a dat ca un frau semnul acesta al taierii imprejur, pentru a le taia pornirile lor nestapanite de a se amesteca cu alte popoare. Apoi, taierea imprejur, dupa cum scria si Sfantul Apostol Pavel, trebuie sa reprezinte indreptatirea prin credinta si sa anticipeze ritualul crestin al Botezului. Intocmai de aceea, la 8 zile de la nastere, Mantuitorul Iisus Hristos s-a supus oranduielilor legii vechi a circumciziunii, spre a demonstra ca s-a nascut in corp adevarat, dar la varsta maturitatii va fi botezat, aratand ca nu taierea imprejur, ci Botezul este usa de intrare in imparatia cea cereasca. Sfantul Vasile cel Mare ca argument pentru crestini ii indemnandu-i sa nu intarzie Botezul pruncilor vorbind despre taierea imprejur: Iudeul nu amana taierea imprejur din pricina acestei amenintari: «Iar cel de parte barbateasca netaiat imprejur, care nu se va taia imprejur, in ziua a opta, sufletul acela se va starpi din poporul sau, caci a calcat legamantul Meu» (Facerea 17, 14); tu insa amani taierea imprejur cea nefacuta de mana omeneasca, care se savarseste in Botez prin dezbracarea poftelor trupului: «In El ati si fost taiati imprejur, cu taiere imprejur nefacuta de mana, prin dezbracarea de trupul carnii, intru taierea imprejur a lui Hristos (Coloseni 2, 11), desi, auzi pe Insusi Domnul spunand: «Amin, Amin, spun voua, daca nu se va naste cineva din apa si din Duh nu va intra intru imparatia lui Dumnezeu».Hristos a fost taiat imprejur in a opta zi de la nastere si aceasta taiere imprejur era simbolul credinciosiei, al alegerii si al binecuvantarii pentru evrei, o binecuvantare speciala pentru poporul ales din partea lui Dumnezeu si un semn de fidelitate, de jertfelnicie pentru a implini voia lui Dumnezeu si a nu mai trai dupa voia instinctelor, ci dupa voia Duhului. De aceea, Sfantul Apostol Pavel arata ca in Iisus Hristos s-a schimbat taierea imprejur cea trupeasca intr-o taiere imprejur duhovniceasca, ce incepe prin botezul in moartea si invierea lui Hristos. Taierea imprejur cea duhovniceasca, nu cea trupeasca, conteaza acum. Hristos a facut-o pentru a arata ca S-a nascut sub Lege, ca respecta Legea, dar apoi o desavarseste prin invatatura si lucrarile Sale sfintitoare, minunate. De ce nu se taia imprejur copilul de parte barbateasca la varsta de sapte zile, ci de opt zile? Se stie ca numarul sapte este o cifra sfanta la evrei. Pentru ca cifra opt nu mai reprezinta lumea aceasta, ci reprezinta ziua vesniciei. Prin acest fapt se arata, ca si la sarbatoarea Hanuka, unde se aprind opt lumanari, nu sapte, destinatia oricarui om credincios de a mosteni viata vesnica. Deci cine se naste si in ziua a opta primeste un nume, acela are un nume pentru vesnicie, nu doar pentru istorie. Destinatia finala nu este istoria, ci viata vesnica, a spus Patriarhul Romaniei in cuvantul sau, la Catedrala Patriarhala, in data de 1 ianuarie 2010.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 648

Id: 11074

Data: Jan 1, 2011

Imagine: