Creștinii ortodocși il praznuiesc la 20 ianuarie pe Sfantul Cuvios Eftimie cel Mare. Sfantul s-a nascut in orasul Meletina (azi Malatia) de la granita dintre Capadocia si Armenia Mica, din parinti crestini bogati, pe nume Pavel si Dionisia. Dumnezeu le-a daruit copilul in urma multor rugaciuni catre bunul biruitor mucenic Polieuct, cel ce primise cununa muceniciei in acel oras. Copilul a reprezentat bucuria batranetilor lor, de aceea l-au numit Eftimie care se traduce prin veselie . La cativa ani de la nasterea baiatului, binecredinciosul Pavel s-a mutat la Domnul. Vaduva Dionisia l-a incredintat Episcopului Otrie al Meletiei spre invatatura si purtare de grija, ea intrand in randul diaconitelor orasului. Eftimie a fost hirotonit la timpul potrivit de catre Episcopul Otrie care l-a facut si exarh al manastirilor din eparhie. Dupa o calatorie efectuata in anul 406 in Palestina, unde s-a inchinat la Locurile Sfinte, Eftimie s-a asezat intr-o chilie din apropierea Manastirii Faran, la aproximativ 7 kilometri rasarit de Ierusalim, in drum spre Ierihon. Cuviosul Eftimie se hranea din lucrul mainilor sale, impletind cosuri. In anul 411, alaturi de Cuviosul Teoctist Pustnicul, Cuviosul Eftimie s-a asezat intr-o pestera de la marginea Ierihonului, intr-un loc stancos stapanit atunci de un om bogat, pe nume Lazariul. Umbland cu turmele, pastorii acestui om au descoperit pestera celor doi ostenitori, Eftimie si Teoctist. Vestea s-a raspandit repede prin toate satele din jur si in scurt timp au inceput sa vina la ei nu numai oamenii din popor pentru rugaciuni si folos sufletesc, ci si ucenici care doreau sa primeasca sfaturi si invataturi duhovnicesti. Inmultindu-se numarul acestora, Cuviosii Eftimie si Teoctist au trebuit sa infiinteze acolo o manastire. Din pestera au facut biserica. Cuviosul Eftimie nu a vrut sa ramana staret al acelei manastiri, ci dorindu-si viata sihastreasca, s-a retras intr-o pestera din apropiere. Monahii veneau la el sambata si duminica pentru a-i asculta cuvantul. Binecuvantarea lui Dumnezeu s-a pogorat peste el, Eftimie primind darul savarsirii minunilor, al tamaduirilor si al inainte-vederii. Intre alte daruri primite de la Dumnezeu de Sfantul Eftimie, a fost si acela de a-si cunoaste propriul sfarsit. Astfel, prevestindu-si moartea, precum si pe a ucenicului sau Dometian la 7 zile dupa moartea sa, Sfantul Cuvios Eftimie a trecut la Domnul la 20 ianuarie 473, fiind in varsta de 97 de ani. Dupa sapte zile s-a mutat catre Domnul si Dometian, ucenicul sfantului, asa cum ii proorocise si a fost ingropat langa mormantul parintelui sau, unde se faceau multe minuni spre slava lui Dumnezeu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 579

Id: 19395

Data: Jan 19, 2012

Imagine: