Construita de obstea sateasca, la 1822, biserica de lemn de la Gura Vaii Deal, din judetul Neamt, pastreaza un patrimoniu iconografic de o mare valoare.La Gura Vaii Deal, un catun al comunei nemtene Girov, am ajuns intr-o dupa-amiaza de toamna tarzie, dupa o zi ploioasa, ce lasase noroi cu toptanul pe ulitele stramte. Desi drumul arata la fel ca acum cateva secole, facand dificil accesul, asezarea e de o frumusete coplesitoare. Ca o compensare pe care Dumnezeu va fi oferit-o acestor oameni, pentru a mai uita de grijile si neajunsurile de fiecare zi.Sus, aproape de capatul satului, pe un damb mai inalt, se ridica bisericuta de lemn. Mica, dichisita, invesmantata intr-o haina de scanduri, s-a luptat cu timpul si a invins. A slujit si slujeste celor de aici de aproape doua veacuri.Odata cu locul pe care a fost ridicat micul lacas pare ca satul se termina. Caci in spatele edificiului de lemn nu se zareste decat linia albastra a orizontului si siluetele desfrunzite ale celor cativa salcami ce-au mai ramas din falnica padure de odinioara. E doar o impresie, insa, pentru ca vechea asezare de la Gura Vaii s-a infiripat in jurul unui izvor ce-si susura apele ceva mai sus de biserica. Iar locul pe care mai apoi a fost ridicat lacasul n-a fost deloc intamplator.Astazi, satul, desi aflat la numai 15 kilometri distanta de Piatra Neamt, e aproape depopulat. Oameni putini, case si mai putine si-o liniste pastrata parca din alt timp domneste intre dealurile ce tin de straja catunului. Multe dintre casele batranesti ramase au devenit case de vacanta si sunt folosite doar de cateva ori pe an, pentru recreere. Un sat pe cale de disparitie, in care biserica ramane, totusi, punctul de rezistenta al comunitatii.De opt ani, din nou biserica de parohieNumai ca soarta ei n-a fost deloc una blanda. Abandonata vreme de mai bine de trei decenii, a redevenit biserica de parohie in urma cu 8 ani, atunci cand a fost numit si primul paroh. Parintele Valeriu Soare a gasit-o intr-o stare avansata de degradare, afectata atat la interior, cat si la exterior, fara podoabe, fara cele de trebuinta pentru oficierea slujbelor. A strans din dinti si a facut tot ce era posibil pentru a o putea face macar functionala. La mai mult nu putea spera intr-un sat cu numai 33 de familii si 14 vaduvi. Biserica a fost cvasiabandonata vreme de 30 de ani. Fiind filie, se slujea o data la doua luni. Am gasit-o intr-o stare foarte proasta si am pornit de la zero cu toate. A fost tare greu, isi aminteste preotul paroh.Din pacate, parohia Gura Vaii Deal este una dintre cele mai mici din judetul Neamt, numarul de enoriasi scazand de la un an la altul. Poate si de aceea preotul Soare si sotia sunt astazi incredintati ca numai o minune de la Dumnezeu a facut posibila readucerea la viata a vechii bisericute, avand in vedere puterile atat de limitate ale parohiei.Biserica poarta hramul Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul si se afla pe lista monumentelor istorice din judetul Neamt. Ea a fost construita la 1822, de obstea satului, Gura Vaii fiind sat razesesc. In registrele parohiei se pastreaza insemnarea conform careia sfintirea lacasului a fost facuta de insusi Veniamin Costachi, mitropolitul de atunci al Moldovei.Stilul arhitecturalBisericuta de la Gura Vaii Deal se deosebeste de celelalte ctitorii de lemn ale Neamtului printr-un stil al constructiei specific bisericilor de lemn de ses, tributare vechiului stil moldovenesc.Lacasul este construit din barne de stejar suprapuse, incheiate la colturi in cheotori si asezate pe o temelie de piatra de rau. La exterior si interior este blanit cu scandura de brad vopsita, pentru o mai buna protectie, asa cum se obisnuieste in Moldova in cazul unor astfel de constructii.Acoperisul este din sindrila, la fel ca si cel al clopotnitei.Inventarul iconograficLacasul este alcatuit din altar, naos, pronaos si pridvor. Peretele despartitor este marcat de doi stalpi care sprijina trei arcade frumos sculptate. In interior se pastreaza vechile strane, precum si catapeteasma originala, datata la 1822, conform unei inscriptii de pe icoanele imparatesti. Dupa spusele batranilor, aceasta ar fi fost pictata la Manastirea Horaita.De altfel, catapeteasma, cea mai valoroasa piesa din inventarul bisericii, a fost si prioritatea absoluta a preotului Valeriu Soare si a sotiei, si ea teolog ca formatie, inca de la venirea lor aici. Au facut colecte, au batut zeci de drumuri peste tot in cautarea donatiilor si numai asa au reusit sa stranga banii necesari restaurarii catapetesmei. Azi privesc multumiti spre ceea ce au considerat ca a fost misiunea lor la venirea in acest sat. Icoanele erau foarte afectate. Unele erau afumate, altele se exfoliau. A trebuit sa facem ceva. Ele sunt demontabile, asa ca le-am luat pe rand si le-am restaurat. E cea mai mare multumire a noastra, spune pr. Soare. Ne-am luptat foarte mult pentru restaurarea acestor icoane, nu pentru ca ne-ar fi obligat cineva, ci pentru ca am considerat ca e de datoria noastra sa nu le lasam sa se distruga. Iar bucuria noastra este pe masura. Numai Dumnezeu cred ca a facut minuni aici ca sa ne trimita resursele necesare. N-am asteptat sa vina banii de undeva. Am inceput cum am putut, cu banul saracului, cum se spune, il completeaza si sotia.Acoperisul necesita de urgenta lucrari de refacereIn ansamblu, biserica este bine conservata si intretinuta, gratie purtarii de grija a preotului paroh si a sotiei sale, iar buna randuiala si curatenia domnesc peste tot.De-a lungul timpului, lacasul a suferit mai multe interventii. Astfel, intre anii 1924-1928, precum si in 1964 au fost efectuate lucrari de renovare, in 1995 a fost vopsita in interior si exterior si a fost schimbata sindrila de pe acoperis, iar in 2009 a fost revopsita la exterior si a fost schimbata dranita de pe acoperisul clopotnitei.Astazi, cea mai urgenta lucrare ce trebuie facuta este reparatia acoperisului si schimbarea sindrilei, pentru ca exista deja pericolul infiltratiilor de apa. Cei care vor sa ajute la mentinerea acestei bisericute au la dispozitie contul RO 78 CECENT 0136 RON 0132417, CEC Piatra Neamt (Tel. Preot paroh Valeriu Soare: 0747/531571). Noi nu putem cere sprijinul comunitatii pentru ca oameni sunt putini, 10-15 la o slujba, si foarte batrani, cu posibilitati materiale modeste. De aceea, rugam pe cei ce pot si vor sa ne dea o mana de ajutor, spune pr. Valeriu Soare.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 880

Id: 28358

Data: Feb 12, 2013

Imagine: