Cuvintele Mantuitorului 'Mila voiesc, iar nu jertfa' au iscat mereu in sufletul crestinilor dorinta de a se apleca spre suferintele si lipsurile semenilor cu mai multa sarguinta. Dar a ajuta un om din cand in cand este ca o picatura in ocean pe langa a purta de grija zilnic cat mai multor persoane bolnave sau nevoiase. Asa s-a nascut ideea de filantropie crestina. Cel care a transpus in practica pentru prima data in istoria crestinismului aceasta mila la nivel comunitar a fost Marele Ierarh si Sfant Vasile cel Mare. Şi astazi, dupa mai bine de 1.600 de ani de la plecarea sa la ceruri, noi ne inspiram din mostenirea sa, Vasiliadele. Sfantul Vasile cel Mare a pus bazele unei intregi cetati a milei crestine. A organizat un spital, un azil pentru batrani, o leprozenirie - prima din istoria omenirii - , o casa pentru gazduirea calatorilor, un orfelinat cu scoala de meserii pentru copiii crescuti acolo, diferite ateliere de lucru pentru nevoile atator asezaminte, dar si pentru lucruri de arta. In toate acestea lucra atat personal bisericesc, cat si laic. Arhiepiscopul insusi avea acolo locuinta si ii ridicase si guvernatorului provinciei un apartament special acolo. In mijlocul acestor asezaminte despartite de niste gradini se inalta biserica. Societatea crestina de azi nu se poate plange, prin urmare, de lipsa unui model de ingrijire a bolnavilor, a orfanilor, a batranilor singuri si a persoanelor cu alte lipsuri si nevoi. In aceste vremuri de criza profunda spirituala si materiala pe care le traversam, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca anul 2012 sa fie dedicat in Patriarhia Romana Sfantului Maslu si ingrijirii bolnavilor. Indreptarea atentiei Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, care a avut aceasta initiativa, asupra bolnavilor se intemeiaza pe realitatile si nevoile profunde ale societatii: 'Este multa suferinta si este nevoie de multa vindecare sufleteasca si trupeasca. Medicamentele au devenit din ce in ce mai scumpe, spitalele mai greu de intretinut, oamenii foarte saraci si singuri. Cand ei mai sunt si bolnavi, suferinta creste mai mult', a spus Preafericirea Sa, la 1 ianuarie, dupa Sfanta Liturghie si slujba de Te Deum, in Catedrala patriarhala. Langa Catedrala patriarhala se va ridica un centru medical Bolnavii sunt mereu in atentia Bisericii, prin cererile care se fac la fiecare slujba, prin savarsirea Sfantului Maslu, prin Taina Spovedaniei, care vindecand sufletul aduce dupa sine si vindecarea trupului, prin actele de voluntariat ale medicilor in unitatile medicale de pe langa parohii. Cu atat mai mult, in acest an toate fortele si vointa de bine a preotilor de caritate, a personalului medical credincios, a tuturor celor care doresc sa faca fapte de filantropie, toate acestea se vor indrepta cu predilectie spre bolnavii din spitale, aziluri, orfelinate si alte asezaminte. 'Biserica incearca sa infiinteze unitati medicale. Avem mai multe dispensare in eparhii, chiar si in unele parohii. Avem cabinete medicale in care medicii crestini ofera consultatii gratuite. Adesea, aceste cabinete medicale se afla organizate in parohii. Avem mai multe dispensare ale Bisericii si avem si un spital pe care l-am infiintat in anul 2000 la Iasi, numit Providenta, adica pronia sau purtarea de grija a lui Dumnezeu, care acum are peste 120 de medici, asistenti si asistente medicale. De asemenea, in apropierea noii catedrale este prevazuta construirea unui centru de diagnostic si tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucuresti sa fie consultati gratuit, sa se stabileasca diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de ingrijiri imediate sa li se ofere', a mai spus Patriarhul Romaniei in cuvantul de invatatura amintit. Toate aceste actiuni care vor fi intreprinse in Anul omagial al Sfantului Maslu si al ingrijirii bolnavilor vin pe un teren fertil, in care au pus seminte bune si inaintasii nostri. Pe langa manastiri si biserici instarite de parohii au existat inca din cele mai vechi timpuri primele bolnite. Locuri de ingrijire a calugarilor bolnavi la inceput, cu vremea, si-au extins aria de ingrijire.Primele locuri de vindecare - pe langa manastiriS-au gasit informatii despre o 'xenodochie' care functiona la Manastirea Prislop in secolul al XIV-lea. Xenodochiile erau adaposturile pentru calatori, care erau primiti aici, hraniti si li se dadea si ajutor medical daca era nevoie. Xenodochiile mai erau numite si 'ospatarii' (de la 'ospitalitate', de unde si cuvantul 'spital' de mai tarziu). In jurul anului 1500 gasim bolnite functionand si la Manastirea Radu Voda din Bucuresti, la Cotnari si la Simidreni. La 1.704 spatarul Mihai Cantacuzino a intemeiat in Bucuresti Spitalul Coltea, primul din Ţara Romaneasca. Acesta cuprindea 24 de paturi si o farmacie. Al doilea spital construit in Bucuresti a fost Spitalul Pantelimon, construit de Grigorie Ghica al II-lea, intre 1735 si 1752, pe langa manastirea cu hramul 'Sfantul Tamaduitor Pantelimon'. La inceput avea 12 paturi 'pentru cei ce ar patimi de boale cronice', cum citim in hrisov. Un medic vizita bolnavii de doua ori pe saptamana. In apropiere, Grigorie Ghica a construit o serie de cladiri, grupate in jurul unei bisericute cu hramul 'Sfantul Visarion', pentru izolarea bolnavilor de ciuma. Ceva mai tarziu, in 1762, Alexandru Moruzi a ctitorit un nou spital pentru ciumati la Dudesti, in apropierea Bucurestiului. La Iasi, domnitorul Constantin Cehan Racovita a intemeiat in 1757 Spitalul 'Sfantul Spiridon', pe langa manastirea cu acelasi nume. De la 30 de paturi, cat avea la inceput, in 1860, spitalul avea 280 paturi si administra 13 institutii spitalicesti din toata Moldova, fiind cel mai mare din Moldova. La Manastirea Dragomirna, 'bolnavii batrani si cei slabi se asezau in spital si se incredintau fratelui Onufrie, care cunostea putin iscusinta doftoriceasca, avea o inima plina de dragoste si se pricepea cum sa mangaie pe suferinzi, cu vorbe si cu sfaturi duhovnicesti', scria biograful Sfantului Paisie de la Neamt. Şi la Secu si Neamt au fost infiintate bolnita unde accentul cadea pe regimul de viata, dieta si rugaciuni. Au existat bolnite si la multe dintre manastirile valcene: Bistrita, Cozia, Horezu, Ramnicu Valcea, Dintr-un Lemn. Una dintre cele mai vechi bolnite din aceasta parte a tarii, atestata documentar, este cea de la Bistrita, ridicata de Barbu Craiovescu. In documentele acestei manastiri s-au gasit insemnari despre vindecari de tifos, epilepsie, psihopatii si ciuma. Bolnita de la Cozia, din care azi se mai pastreaza o singura cladire, a fost construita de Radu Paisie la 1542. Bolnita de la Horezu a fost ridicata de Maria Brancoveanu. Intregul complex, inconjurat de ziduri, s-a construit odata cu cladirea bisericii, pentru a folosi drept locuinta calugarilor bolnavi, preotilor, precum si pelerinilor. La aceasta bolnita au fost tratati si bolnavi veniti din afara manastirii, dovada fiind mormintele de mireni gasite in cimitirul vechi, in urma sapaturilor arheologice. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 4 ianuarie 2012)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 945

Id: 19087

Data: Jan 4, 2012

Imagine: