Predica Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomane la Duminica a XXII-a dupa Rusalii (Bogatul nemilostiv):_"Zis-a Domnul: Era un om bogat care se imbraca in porfira si invison, veselindu-se in toate zilele in chip stralucit. Iar unsarac, anume Lazar, zacea inaintea portii lui, plin de bube,poftind sa se sature din cele ce cadeau de la masa bogatului; darsi cainii venind, lingeau bubele lui. Şi a murit saracul si afost dus de catre ingeri in sanul lui Avraam. A murit si bogatulsi a fost inmormantat. Şi, in iad, ridicandu-si ochii, fiindin chinuri, el a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanullui. Şi el, strigand, a zis: Parinte Avraam, fie-ti mila de minesi trimite pe Lazar sa-si ude varful degetului in apa sisa-mi racoreasca limba, caci ma chinuiesc in aceasta vapaie!Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ti aminte ca tu ai primit cele bune aletale in viata ta, si Lazar, asemenea, pe cele rele; si acum aiciel se mangaie, iar tu te chinuiesti. Şi, peste toate acestea,intre noi si voi s-a intarit prapastie mare, ca aceia care voiescsa treaca de aici la voi sa nu poata, nici cei de acolo satreaca la noi. Iar el a zis: Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimitiin casa tatalui meu, caci am cinci frati, sa le spuna loracestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin. Şi i-a zisAvraam: Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei. Iar el a zis:Nu, parinte Avraame, ci, daca cineva dintre morti se va duce la ei,se vor pocai. Şi i-a zis Avraam: Daca nu asculta de Moise si deprooroci, nu vor crede nici daca ar invia cineva din morti." (LucaXVI, 19-31)_Sfanta Evanghelie din _Duminica a XXII-a dupa Rusalii_ condamnaNERECUNOsTINtA, NEPaSAREA si NEMILOSTIVIREA care l-au "coborat"pe bogatul nemilostiv in iad, pentru ca el devenise deja inuman sausubuman.A ajuns in _starea de singuratate a iadului, fiindca n-a adunat insuflet nici un dram de iubire smerita si milostiva, singura care-lputea ajuta sa se apropie de Dumnezeu Cel milostiv si sfant._Decaderea spirituala a bogatului nemilostiv sau starea sa dedezumanizare se vede in faptul ca _el nu era nici recunoscatorfata de Dumnezeu, nici milostiv fata de oamenii saraci._ Deci, pelanga faptul ca era _nerecunoscator_ lui Dumnezeu pentru bogatiamateriala, _bogatul nemilostiv a devenit si insensibil saunepasator fata de suferinta semenilor sai._ El a devenitindiferent fata de suferinta saracului Lazar pe care il vedeazilnic zacand aproape de casa sa. Prin urmare, _TOCMAI FIINDCa N-ATRaIT PE PaMaNT iN COMUNIUNE MILOSTIVa CU SEMENII SaI, BOGATULNU POATE AJUNGE iN COMUNIUNEA CELOR MILOSTIVI, ADICa iN RAI, iNIMPaRatIA LUI DUMNEZEU CEL MILOSTIV, CI SUFLETUL LUI COBOARa LASTAREA NEFERICITa A IADULUI SPRE CARE EL S-A iNDREPTAT iN MOD LIBERPRIN NEPaSARE SPIRITUALa sI LaCOMIE MATERIALa DEZUMANIZANTa._Intrucat bogatul nemilostiv TRaIA iNTR-O STARE DEAUTOSUFICIENta, DE MULtUMIRE DE SINE, DE APRECIERE DE SINE, DEPREOCUPARE EXCLUSIVa DE SINE, EL NU SE MAI GaNDEA NICI LA DUMNEZEU,DaTaTORUL VIEtII sI AL FERICIRII, NICI LA SaRACII sI BOLNAVIINEFERICItI, CARE AVEAU NEVOIE DE AJUTORUL LUI. Prin urmare,intelegem ca _bogatul nemilostiv a fost osandit nu atat pentrufaptele lui rele, cat pentru NERECUNOsTINta, NEPaSARE siNEMILOSTIVIRE, adica pentru binele pe care putea sa-l faca, dar nul-a facut si pentru ca a confundat libertatea cu leneviaspirituala. _NU BOGatIA L-A DUS iN IAD PE OMUL CEL BOGAT, CI REAUA EIiNTREBUINtARE. Pentru ca nici bogatia si nici saracia nu suntbune sau rele in ele insele. Referitor la aceasta, Sfantul IoanGura de Aur spune: _"... Nu saracia si nici bogatia in sine nueste un bine absolut, ci vointa libera cu care noi sunteminzestrati. ACEASTa VOINta LIBERa S-O PUNEM, DECI, iNRaNDUIALa sI Sa NE DEPRINDEM A CUGETA CU iNtELEPCIUNE. Dacaaceasta va fi bine intocmita, nici bogatia nu va putea sa nescoata din Imparatia cerurilor si nici saracia nu ne va facesa avem mai putin; ci vom suferi in liniste saracia, fara apune in primejdie dobandirea bunurilor viitoare si fara a nepricinui aici vatamare. Ci vom fi multumiti si aici si ne vominvrednici de bunurile ceresti."_1Sfanta Evanghelie de astazi nu vorbeste despre alte fapte rele alebogatului nemilostiv, in afara de faptul ca traia intruindestulare. Desigur, se intelege ca toate faptele rele pe care leva fi savarsit in viata lui au fost pedepsite, insa EL ESTEOSaNDIT MAI ALES PENTRU NEPaSAREA SAU INDIFERENtA LUI FAta DESUFERINtA APROAPELUI SaU. Ştim din Sfanta Scriptura a NouluiTestament ca _oamenilor li se va cere raspuns si pentru omisiuni,adica pentru faptele bune pe care ar fi trebuit sa le implineasca,dar le-au nesocotit. Adica nu se accepta ca fireasca indiferentaunora fata de suferinta altora, adica NEOMENIA,_ cum zice SfantulIoan Gura de Aur: "- Pentru ce, Doamne, nu pomenesti si de celelalte cai de pacat?- Nu judec pacatul, raspunde Domnul, ci NEOMENIA! Nu judec pepacatosi, ci pe cei ce nu s-au pocait. PENTRU NEOMENIE VaOSaNDESC! Ati avut un leac atat de bun pentru mantuire,milostenia, cu care puteati sterge orice pacat, si atidispretuit o atat de mare binefacere. OCaRaSC NEOMENIA, caradacina a pacatului si a toata necredinta; LAUD OMENIA, caradacina a tuturor bunatatilor. Pe unii ii amenint cu foculcel vesnic, iar altora le fagaduiesc Imparatia cerurilor."2 DECI, NU E SUFICIENT Sa NU FACI RaU NIMaNUI, CI TREBUIE Sa FACIBINE MULTORA. _Nu e suficient sa nu ucizi, sa nu furi, sa nujignesti, sa nu asupresti pe semenul tau, ci ESTE NECESAR sISa-I FACI MULT BINE DUPa PUTINta._ Cand Mantuitorul Iisus Hristos vorbeste despre _Judecata viitoare_(Matei 25, 31-46) spune ca Fiul Omului sau Imparatul Judecator vazice celor de-a dreapta Sa, adica celor milostivi: _"Veniti,binecuvantatii Tatalui Meu, de mosteniti Imparatia ceapregatita voua de la intemeierea lumii"_ (Matei 25, 34). Ceimilostivi sunt numiti BINECUVaNTAtI, intrucat pentru ei s-apregatit, inca de la intemeierea lumii, Imparatia luiDumnezeu, adica Imparatia iubirii vesnice a Preasfintei Treimi._In aceasta Imparatie a iubirii smerite vor intra oamenii cusuflet plin de iubire milostiva, care s-a aratat in fapta buna,in cuvantul bun, in prezenta prietenoasa langa bolnavul dinspital sau langa omul intemnitat._ Sfantul Ioan Gura de Aur nearata ca Mantuitorul nu a spus: _"am fost bolnav si nu M-ativindecat sau am fost in temnita si nu M-ati eliberat, ci am fostbolnav si in temnita si NU M-AtI CERCETAT"._ Adica, Dumnezeu nune cere sa facem ceea ce intrece puterile noastre, _nu ne cere sail vindecam pe cel bolnav, ci sa il cercetam,_ sa fim alaturide el in singuratatea si suferinta lui, chiar daca nu putemschimba imediat situatia in care se afla. _Aceeasi atitudine secere si fata de cel strain sau fata de cel intemnitat._Deci, _criteriul ultim al judecatii tuturor oamenilor, indiferent deetnie, cultura, pozitie sociala sau varsta este iubireamilostiva. CaTa IUBIRE MILOSTIVa A ARaTAT UN OM iN VIAtA SA PEPaMaNT, ATaTA BINECUVaNTARE PRIMEsTE EL iN BUCURIA IUBIRIIVEsNICE A PREASFINTEI TREIMI DIN IMPaRatIA CERURILOR._ Cei careau fost indiferenti si nemilostivi fata de semenii lor insuferinta sunt numiti _blestemati._ Acest apelativ extrem de asprueste un repros-sentinta care explica gravitatea nepasarii unorafata de suferinta altora. Mantuitorul Iisus Hristos le spune celor de-a stanga sa, celornemilostivi: _"Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul (sauiadul) cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui.Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat amfost si nu Mi-ati dat sa beau; strain am fost si nu M-atiprimit; gol, si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, sinu M-ati cercetat"_ (Matei 25, 41-43). Sfintii Parinti aiBisericii invata ca iadul sau focul cel vesnic si intunecos nua fost pregatit pentru oameni, intrucat _pentru oameni a fostpregatita Imparatia cerurilor,_ adica Imparatia iubiriiPreasfintei Treimi. _Insa oamenii nemilostivi,_ care au ascultat maimult de diavol si de slujitorii lui decat de Dumnezeu, _se despartde Dumnezeu Cel milostiv, deoarece au trait in indiferenta fatade suferinta celor din jurul lor._ Ca atare, desi nu este destinatiadului, _omul nemilostiv se aseamana cu demonii prin lipsa deiubire smerita fata de oameni. Demonii, desi sunt inteligenti, nuse mantuiesc, adica nu se pot uni cu Dumnezeu, fiindca nu au in eiiubire smerita si milostiva._Asadar, intelegem ca omul are o foarte mare _responsabilitatefata de oamenii aflati in suferinta, incat mantuirea luidepinde de atitudinea lui fata de ei. NIMENI NU POATE INTRA iNIMPaRatIA LUI DUMNEZEU OCOLIND PE APROAPELE SaU. La portileImparatiei cerurilor vor sta martori pentru om cei care au primitajutorul lui cand se aflau in suferinta sau in nevoi,_ dar sicei care nu l-au primit, au fost uitati de el sau trecuti cuvederea, dispretuiti ori alungati. De aceea, Sfantul Grigorie deNyssa spune ca _saracii sunt aparatori sau avocati puternici aicelor milostivi, dar si aspri judecatori ai celor care nu au fostmilostivi. Ei sunt portarii Imparatiei cerurilor._TRaIM ASTaZI iNTR-O VREME DE CRIZa ECONOMICO-FINANCIARa, CARE iNMARE PARTE SE DATOREAZa LaCOMIEI UNORA iN DEFAVOAREA ALTORA.Aceasta criza aduce suferinta, saracie si necaz celor maimulti dintre oameni. Din pacate, ASTaZI EXISTa UNII OAMENI CARE AUBELsUG DE LUCRURI MATERIALE, DAR LE RISIPESC CU MULTa UsURINtasI NEPaSARE, iN TIMP CE ALtI OAMENI MOR DE FOAME. In acest sens,cineva se ruga cu aceste cuvinte: _"Da, Doamne, paine celorflamanzi, si foame de Tine celor ce au prea multa paine!"_ Deci,mai rea decat criza financiara este CRIZA DE UMANITATE, DEFICITUL DEOMENIE, _cand oamenii nu mai sunt umani, cand nu mai suntmilostivi,_ cand nu mai sunt iertatori. Cand nu mai suntbinevoitori fata de semenii lor, atunci se afla cu adevaratintr-o _criza pierzatoare de suflet._Astfel, criza financiara de astazi este in esenta tot o crizaspirituala. _De aceea, intr-o lume aflata in criza spirituala,morala, economica si ecologica, credinta in Dumnezeu sicomuniunea cu El sunt surse de speranta si de putere spiritualapentru solidaritate, pentru lupta impotriva pacatului, impotrivasaraciei si suferintei, singuratatii si disperarii,dezbinarii si conflictelor de tot felul. Asadar, comuniunea cuDumnezeu trebuie sa devina centrul vietii particulare si sociale._Intreaga viata umana este chemata sa se hraneasca cu prezentasi iubirea lui Dumnezeu prin rugaciunea-respiratie a sufletului siprintr-o vedere divino-umana a umanitatii si a creatiei. De multeori vedem ca ajutorul dat aproapelui nu se poate realiza doar prinintentii bune, ci, _pentru a ajuta aproapele in situatiile luidificile, trebuie sa cerem si noi ajutorul lui Dumnezeu_ (cf. Ioan15, 5 ). _De pilda, vindecarea demonizatilor nu se poate face decatdaca ucenicii lui Hristos practica postul si rugaciunea_ (cf.Matei 17, 21; Marcu 9, 29), _pentru ca numai Hristos, prezentduhovniceste in ucenicii Sai, poate alunga demonii._In concluzie, din Evanghelia de astazi intelegem ca bucuriaegoista de bunurile materiale ale lumii pamantesti trecatoare,traita in izolare si indiferenta de oamenii saraci, este ofalsa bucurie care indeparteaza pe om de Dumnezeu. _Nu bucurialacomiei si a imbuibarii egoiste, fara cumpatare si faramilostenie, ci bucuria iubirii smerite si milostive, bucuria vietiiin comuniune cu altii este adevarata bucurie a vietii._Sa ne rugam neincetat lui Dumnezeu Cel milostiv pentru a ne daruiputerea spirituala de a pretui si cultiva chipul Sau in noi sichipul Sau din fiecare om. Sa ne rugam lui Dumnezeu sasalasluiasca in noi prin Duhul Sau Cel Sfant si sa nedaruiasca PUTEREA DE A iNLOCUI EGOISMUL CU SOLIDARITATEA,INDIFERENtA CU GRIJA FAta DE ALtII, OBSESIA PROFITULUI CU BUCURIADaRUIRII, TEAMA CU iNCREDEREA, VIOLENtA CU PACEA, DISPERAREA CUSPERANtA, spre slava Preasfintei Treimi si a noastra mantuire.Amin.Note:1 Sfantul Ioan Gura de Aur, _Omilii la Epistola catre Filipeni,_Omilia a III-a.2 Sfantul Ioan Gura de Aur, _Omiliile despre pocainta,_ Omilia asaptea.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 701

Id: 25559

Data: Nov 2, 2012

Imagine: