Într-un articol publicat pe Radio Renaşterea, Pr. Bogdan Chiorean, Directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca, a evidențiat câteva „noțiuni pe care medicina de azi le folosește cu succes, fără a mai ști cineva (voit sau nevoit) că proveniența lor este una biblică”. Clericul face referire în special la măsurile adoptate şi în trecut pentru stoparea bolilor, precum profilaxia, carantina şi izolarea.

Despre  „ideea de carantină”, părintele Bogdan precizează că nu este „nici de azi, nici de ieri”, ci datează din „vremea în care Moise a scris primele 5 cărți ale Vechiului Testament”. Şi oferă ca exemplu textul de la Levitic XIII, 45-46:

 Leprosul, cel ce are această boală, să fie cu hainele sfâşiate, cu capul descoperit, învelit până la buze, şi să strige mereu: necurat! necurat! Tot timpul cât va avea pe el boala, să fie spurcat, că necurat este; şi să trăiască singuratic şi afară din tabără să fie locuinţa lui.

„Nu-i nevoie de comentarii”, adaugă clericul.

Părintele Bogdan face referire şi la măsurile de prevenţie adoptate în trecut pentru stoparea epidemiilor şi oferă exemplu tot din Levitic.

„Apoi, în încercarea de a opri răspândirea bolilor, se practica profilaxia (prevenția) pe cele 3 niveluri pe care o avem și azi ca model. Concret, o aflăm creionată în aceeași carte, Levitic, la capitolul XIII – versetele 2-6. Profilaxia primară se desfăşura aici prin intermediul preotului care încerca să scadă incidenţa bolii în comunitatea sa, prin izolarea bolnavilor leproși şi mai ales prin educaţia pe care le-o oferea membrilor comunităţii”, notează clericul.

„Chiar dacă diagnosticul nu era unul foarte precis” adaugă părintele, „faptul că exista ideea de carantină, oferea membrilor comunităţii un oarecare grad de siguranţă”.

Directorul Centrului de îngrijiri paliative din Cluj-Napoca reaminteşte că în vremuri biblice  „profilaxia secundară se realiza cu succes”, iar cea terţiară era mai limitată.

„Posibilul lepros era dispensarizat şi rechemat la intervale bine stabilite de timp, pentru controlul leziunii tegumentare. În principiu, acest timp era de 7 zile şi se repeta până la obţinerea vindecării plăgii sau a modificării ei în sensul excluderii unui diagnostic de lepră”.

„Profilaxia terţiară era mai limitată, în sensul că tratamentele lipseau cu deşăvârşire. Cu toate acestea, însă, individul proaspăt vindecat participa la anumite ritualuri de curăţire/sfinţire, care îi redădeau dreptul de a trăi în comunitate, fapt care creştea simţitor calitatea vieţii şi permitea reintregrarea profesională imediată”.

În privinţa procedurilor de resuscitare efectuate asupra unui pacient inconștient aflat în stop cardio-respirator, Părintele Bogdan  spune că le întâlnim tot în Biblie şi oferă exemplul din Cartea Regi IV, 32-35:

 Intrând Elisei în casă, a văzut copilul mort, întins în patul său. Şi după ce a intrat, a încuiat uşa după sine şi s-a rugat Domnului. Apoi s-a ridicat şi s-a culcat peste copil şi şi-a pus buzele sale pe buzele lui şi ochii săi pe ochii lui şi palmele sale pe palmele lui şi s-a întins pe el şi a încălzit trupul copilului. Sculându-se apoi, Elisei s-a plimbat prin foişor înainte şi înapoi. După aceea s-a dus şi s-a întins iar peste copil. şi a strănutat copilul de şapte ori şi şi-a deschis copilul ochii.

Încălzirea trupului (în hipotermie) și respirația gură-la-gură făceau partea din suportul vital bazal, explică preotul care aduce o completare mai puţin cunoscută:

„În anii 1960, respirația gură-la-gură se numea metoda lui Elisei; fapt amintit și de profesorul Horațiu Boloșiu de la Cluj. Câți dintre cei ce-o practică o fi știind asta, e curios de aflat”.

Clericul încheie articolul cu îndemnul de „a citi Sfânta Scriptură măcar de curiozitate”.

„Că ′a veni mai apoi și dragul”, spune el.

Foto credit: Mystagogy

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 332

Id: 69731

Data: Apr 3, 2020

Imagine: