În cadrul Patriarhiei Române se desfasoara o campanie de mobilizare a credinciosilor sa doneze sânge, fapt ce a dus la cresterea cu 10% a numarului donatorilor. Dar, cu toate acestea, Centrul de Transfuzie Sanguina din Bucuresti are zile când epuizeaza aproape toata rezerva de sânge. Solutia, pe termen scurt, ar fi o prezenta mai mare a donatorilor, iar, pe termen lung, realizarea unui laborator de crioprezervare si a unei banci de sânge.

Campania „O picatura de sânge pentru viata aproapelui“ a fost initiata în primavara acestui an de Patriarhia Româna, cu binecuvântarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel. Desfasurata sub îndrumarea parintelui arhim. Ciprian Gradinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, campania îsi doreste sa acopere deficitul de sânge. „Biserica da un exemplu pozitiv societatii. Omul are o sensibilitate la suferinta, la boala, la nevoia aproapelui, dar trebuie ca cineva sa-l modeleze, sa-i fie exemplu. Daca noi, preotii, Biserica si institutiile din societatea civila nu dam un exemplu constructiv, nimeni nu o va face. Biserica dintotdeauna s-a implicat si se implica în suferinta si nevoile poporului. Iar faptul ca Biserica considera stiinta ca un dar de la Dumnezeu si actul medical ca pe o noua sansa în viata, dar care nu atenteaza la libertatea si gândirea omului, ne îndeamna pe fiecare sa ne jertfim pentru cei aflati în suferinta“, ne-a spus pr. Ciprian Gradinaru.Comisia de bioetica a Patriarhiei Române sustine ca „daruirea unei picaturi de sânge, din dragoste fata de aproapele, înseamna autodaruirea si autojertfirea întregului om în interiorul aceluiasi Trup mistic al lui Hristos, ceea ce exclude privirea trupului omului ca pe un simplu mijloc de însanatosire fizica a cuiva“.Comisia subliniaza ca Biserica previne însa pe toti sa înteleaga donarea de orice fel ca pe o practica medicala menita înlaturarii suferintei membrilor ei, si nu ca pe una care sa alimenteze ideea autonomiei vietii fizice si a eternizarii acesteia, în detrimentul credintei în viata vesnica (adevarata viata) si neglijându-se pregatirea pentru aceasta. Donarea trebuie sa aiba scop terapeutic, sa fie în folosul aproapelui si sa nu fie determinata de oportunisme politice sau economice, de curiozitati medicale, la moda în lumea noastra secularizata. Actul de donare trebuie sa aiba la temelie iubirea crestina fata de aproapele si jertfelnicia. Donarea nu poate sa fie obiectul unor tranzactii. „Actul de daruire voita a vietii pentru Dumnezeu ori pentru aproapele descopera adevaratul sens al dragostei, de aceea daruirea este mai dorita decât conservarea ei; pe aceste considerente se fundamenteaza eroismul, dar mai ales martiriul“, se mai spune în acelasi document.Daca viata aproapelui, cea fizica si cea duhovniceasca, este garantata, nici un sacrificiu nu este prea mare, cu conditia sa nu ucizi un om spre a promite sau a da viata altuia. Darul vietii consta în sfintenia ei, de aceea urmarirea „calitatii vietii“ ar trebui sa se faca pentru sporirea sfinteniei, iar prelungirea vietii, pentru lucrarea mai departe a mântuirii si prezenta benefica a persoanei în mijlocul semenilor.

„Îmi dau sângele cu draga inima“

„Donez sânge pentru ca salvez o viata“, spune Cristina Urzica, unul dintre donatori. „Este primul lucru pe care orice om, nu numai crestin, ar trebui sa-l faca. Niciodata nu stii cine are nevoie de sângele tau. Nu stiu daca am un sânge bun, însa îl dau cu draga inima si sper sa fie de folos cuiva. Sper sa înteleaga cât mai multa lume aceasta nevoie. Donarea de sânge este un act nobil, un act crestinesc. Trebuie sa-l iubim pe celalalt si sa-i întelegem nevoia!“ Dr. Elena Valeanu, voluntar în cadrul campaniei, spune ca donarea de sânge „este cel mai grozav act de caritate pe care îl poate face un om, pentru ca prin sângele pe care îl doneaza poate sa salveze viata multor oameni, începând de la copilasul din maternitate pâna la cel mai vârstnic. Nu trebuie sa uitam ca traim într-o perioada în care a crescut numarul accidentelor si al bolilor cronice, mari consumatoare de sânge“.„Fiecare trebuie sa se gândeasca ca, daca, «Doamne fereste!», se îmbolnaveste sau pateste ceva si necesita o transfuzie, nu exista punga aceea de sânge care îl asteapta pe el. Deci, pâna la urma, trebuie sa venim si sa donam punga aceea de sânge de care putem sa avem nevoie cu totii la un moment dat“, ne îndeamna dr. Doina Gosa, directorul Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti.

Donarea întinereste sângele

Dr. Corina Posea, de la acelasi centru de transfuzie, demonteaza temerile non-donatorilor: „Donarea de sânge are efecte benefice si pentru donatorul de sânge. Acesta este consultat riguros înainte de catre cadrele medicale. În situatia în care exista cea mai mica suspiciune de a contraindica dintr-un anumit motiv medical donarea de sânge, cadrele medicale depisteaza aceasta situatie si potentialul donator va fi directionat catre medicul de familie sau i se va da sfatul cuvenit. În situatia în care el este eligibil, adica el a fost selectat de catre medic si poate sa doneze, donarea are efecte benefice. Dupa donare, organismul sesizeaza faptul ca o mica cantitate (450 ml) de sânge a «disparut» si atunci maduva hematogena, cea care produce elementele figurate ale sângelui, este stimulata si produce cantitatea de sânge necesara. Iar recuperarea se face într-un interval relativ scurt de timp, adica plasma se recupereaza în urmatoarele 24 de ore, eritrocitele în urmatoarele 10 zile si trombocitele se recupereaza imediat, nici nu este o pierdere cuantificabila. Ca atare, acest stimul ne pregateste si pentru alte eventuale situatii în care organismul poate ajunge sa piarda sânge ca urmare a unui traumatism mai usor sau mai grav“.Un barbat poate dona de 5 ori pe an, iar o femeie de 3 ori. Intervalul între o donare si cealalta este de 90 de zile la femei si de 70 de zile la barbat. Nici donarea deasa de sânge nu afecteaza corpul uman, dimpotriva. „Nu creeaza dependenta, nu poate fi un drog, ci ajuta la sanatate. În general, foarte multi oameni au probleme de coagulare a sângelui, mai ales cei care trec de 40 de ani, si donând sânge, practic nu-l lasa sa se îngroase. Americanii au facut un studiu pe un lot de donatori si un lot de persoane care nu doneaza, i-au urmarit o perioada lunga de timp si au constatat ca incidenta infarctului de miocard si a atacurilor vasculare cerebrale a fost foarte scazuta la donatorii de sânge comparativ cu ceilalti. Donarea primeneste, întinereste sângele. Şi donatorii nostri vechi, care vin de 10-15 ani, ne spun ca se simt foarte bine dupa donarea de sânge“, ne convinge dr. Doina Gosa.

Sângele are perioada mica de valabilitate

Cu directorul Centrului de Transfuzie Sanguina Bucuresti, dr. Doina Gosa, am vorbit si despre necesitatile sanguine din sistemul medical românesc. „N-as putea sa spun ca este o criza de sânge, mai degraba avem momente de criza, de exemplu la grupele cu Rh negativ. Dar se întâmpla, uneori, sa ramânem de pe o zi pe alta aproape fara sânge. Problema este ca avem nevoie de sânge 24 de ore din 24. Pacientii care au nevoie de sânge nu dispar niciodata. Nu este suficient sa vii o singura data la donare.“ Sângele are o perioada mica de valabilitate. Trombocitele traiesc doar 5 zile, iar eritrocitele maximum 31 de zile, fiind pastrat la o temperatura între 4 si 8 grade. „Acesta este motivul pentru care noi nu putem sa ne facem o banca de sânge. Avem nevoie de un laborator de crioprezervare care ar îngheta în azot lichid sângele, putând fi conservat pâna la 10 ani. Suntem singura tara din zona care nu are banca de sânge. Nu ne putem baza pe cantitati mari de sânge în cazul unor calamitati sau accidente care implica multi raniti“, conchide dr. Doina Gosa. (Articol semnat de Diac. George Aniculoaie si publicat în “Ziarul Lumina” din data de 6 noiembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 745

Id: 35283

Data: Nov 6, 2013

Imagine: