Dr. Mihail Dobre, diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe si lector al Facultatii de Istorie din Universitatea Bucuresti, le-a vorbit joi, 3 aprilie, masteranzilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul“ din Bucuresti despre specificul comunicarii mediatice în Biserica Romano-Catolica, prin prisma experientei diplomatice ca Ambasador extraordinar si plenipotentiar al României pe lânga Sfântul Scaun în perioada 2002-2006, informeaza Ziarul Lumina.Cursul-dezbatere a fost organizat de Centrul de Studii si Documentare „Societate. Drept. Religie“, cu scopul de a furniza masteranzilor de la specializarea „Comunicare si comuniune în spatiul eclesial“ o analiza a modelelor comunicationale de succes, dar si a sincopelor de comunicare din activitatea mediatica a Sfântului Scaun, ajutându-i astfel sa învete din experienta unei Biserici crestine care a facut pionerat în acest domeniu mai putin explorat în spatiul ortodox european pâna la iesirea statelor de sub represiunea regimurilor totalitariste.Dezbaterea, intitulata „Biserica Romano-Catolica si societatea contemporana: tipologii de comunicare“, a fost organizata si moderata de pr. lect. dr. Nicolae Dascalu si de lect. dr. Laurentiu Tanase. În deschiderea evenimentului, lect. dr. Laurentiu Tanase a precizat ca a fost aleasa aceasta tema deoarece e nevoie de o articulare a celor trei componente: „Biserica“, „societatea“ si „comunicarea“, pentru a întelege cum functioneaza ele împreuna si cu eficienta. „Fiecare etapa a societatii cunoaste provocari multiple, iar societatea contemporana moderna, tocmai prin înalta tehnologizare care o caracterizeaza, aduce provocari dintre cele mai variate Bisericilor în ansamblul lor. Mesajul trebuie sa fie transmis într-o anumita maniera; bineînteles, substanta mesajului nu poate fi schimbata deoarece este vorba despre adevarul revelat, dar este necesar ca mijloacele, metodele si strategiile inovative de comunicare ale Bisericii sa tina pasul cu provocarile societatii în care traim.“Parintele Nicolae Dascalu, care este si consilier patriarhal, coordonator al Centrului de Presa BASILICA al Patriarhiei Române, a aratat ca, spre deosebire de Bisericile crestine din Occidentul Europei, care au avut mai multa libertate de miscare în domeniul mediatic, Biserica Ortodoxa Româna a traversat o perioada de 45 de ani în care nu a putut sa exercite suficient comunicarea în societate. În ultimii 25 de ani însa, Biserica noastra a reusit sa reduca si sa depaseasca acest decalaj, utilizând atât metodele traditionale de comunicare, cât si noile tehnologii ale informatiei. În acest sens, parintele consilier a amintit despre activitatea Centrului de Presa BASILICA al Patriarhiei Române si a institutiilor media care functioneaza la nivelul eparhiilor si al altor unitati bisericesti. „Privind spre Occident, spre Biserica Romano-Catolica si spre Bisericile protestante, care au un exercitiu de comunicare de secole si care folosesc mijloacele de comunicare cu abilitate si profesionalism si în zilele noastre, noi, ortodocsii, nu avem privirea atintita numai spre ceea ce transmitem noi, ci si spre modul în care altii o fac, poate mult mai bine decât noi din punct de vedere profesional; dar stim cu totii ca timpul poate sa ne ajute sa învatam noi tehnologii si, în acelasi timp, sa pastram ceea ce este esential, adica învatatura de credinta“, a spus parintele Nicolae Dascalu.Pentru a creiona un tablou cuprinzator al comunicarii mediatice din Biserica Romano-Catolica, dr. Mihail Dobre si-a structurat prelegerea pe patru paliere: comunicatorii din Biserica Romano-Catolica; forme si institutii ale comunicarii în activitatea Sfântului Scaun; probleme sensibile recente în comunicarea Sfântului Scaun; forme de comunicare si mesaje noi ale Papei Francisc.În ceea ce îi priveste pe protagonistii comunicarii catolice, diplomatul a aratat ca principalul comunicator este Suveranul Pontif, ale carui actiuni se bucura de o larga acoperire mediatica, urmat de purtatorul de cuvânt al Sfântului Scaun, episcopii si demnitarii Curiei Romane, membrii Salii de Presa a Sfântului Scaun si ai celorlalte mijloace de presa, precum si asa-numitii „vaticanisti“, redactori specializati care lucreaza în institutiile media laice.Referindu-se la institutiile mediatice ale Sfântului Scaun, dr. Mihail Dobre a evidentiat diversitatea mijloacelor de comunicare utilizate. Astfel, a amintit mai întâi mijloacele de presa scrisa: Sala de Presa a Sfântului Scaun (creata în 1966 prin înglobarea Oficiului de informatii constituit în 1939), Serviciul de Informatii al Vaticanului (înfiintat la 28 martie 1990) si LâOsservatore Romano, cotidian în limba italiana si saptamânal în alte limbi (înfiintat la 1 iulie 1861, la initiativa Papei Pius IX). De asemenea, au fost enumerate institutii de comunicare video: Consiliul Pontifical pentru Comunicatii Sociale (înfiintat în 1948, fiind initial o comisie pentru cinematografie) si Centrul de Televiziune al Vaticanului (creat în 1983 ca fundatie si intrat din 1988 sub administrarea directa a Sfântului Scaun), precum si mijloacele audio, între care cel mai important loc îl ocupa Radio Vatican (înfiintat în 1931 de catre Guglielmo Marconi si inaugurat pe 12 februarie 1931 în prezenta Papei Pius XI).Între temele promovate de Biserica Romano-Catolica în spatiul mediatic, demnitarul a amintit: apararea dreptului la viata din momentul conceptiei si pâna la moartea naturala; promovarea familiei traditionale ca celula de baza a societatii; eliminarea saraciei; respectarea drepturilor omului în toate situatiile; condamnarea terorismului si consolidarea pacii; lupta împotriva marilor maladii, protejarea mediului înconjurator, tratarea efectelor globalizarii s.a.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 665

Id: 39509

Data: Apr 5, 2014

Imagine: