Cuvantul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, rostit in Catedrala Patriarhală, cu prilejul proclamării anului 2023 drept Anul omagial al pastorației persoanelor varstnice și Anul comemorativ al imnografilor și cantăreților bisericești, duminică, 1 ianuarie 2023.�

Text integral:

Prețuirea și ajutorarea varstnicilor sunt expresii ale maturității spirituale și sociale in viața comunității

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a proclamat anul 2023 drept Anul omagial al pastorației persoanelor varstnice și Anul comemorativ al imnografilorși cantăreților bisericești.

Grija pentru bătrani, pentru copii și pentru săraci arată gradul de civilizație și profunzimea trăirii creștine a unui popor. Din acest punct de vedere, ne preocupă, in mod deosebit, starea de abandon social și dezinteresul față de bătrani (părinţi şi bunici), pe care le constatăm, adesea, in societatea de astăzi.

Comunitatea umană tradițională s-a preocupat dintotdeauna de persoanele varstnice, considerandu-le pe acestea nu o povară, ci un izvor de binecuvantare şi inţelepciune, dar și de iubire milostivă, prin participarea lor laeducaţia copiilor şi a tinerilor.

Astfel, Sfanta Scriptură ne vorbeşte despre respectul pe care comunitatea evreiască il arăta bătranilor. In Vechiul Testament, respectul pentru bătrani a fost transformat intr-o poruncă pe care toți aveau datoria să o implinească: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta” (Ieşire 20, 12), sau: „Inaintea celui cărunt să te ridici, să cinstești fața bătranului şi să te temi de Domnul Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru” (Leviticul 19, 32).

Cel care nu-și respecta părinții varstnici era văzut ca un blasfemiator: „Ca un hulitor este cel care părăseşte pe tată şi blestemat de Domnul este cel care manie pe mama sa” (Eccleziasticul 3, 16).

Noul Testament ne arată lămurit că ințelepciunea celor varstnici ține de apropierea lor de Dumnezeu prin rugăciune și de viața virtuoasă pe care aceștia o trăiesc. Astfel, Dreptul Simeon nu era doar un om invățat, ci și un permanent rugător, luminat de Duhul Sfant pentru a-L recunoaște pe Mesia in Pruncul Iisus: „omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptand mangaierea lui Israel, şi Duhul Sfant era asupra lui” (Luca 2, 25).

Dreptul Simeon Il va putea purta in brațele sale pe Cuvantul lui Dumnezeu inomenit și Il prezintă ca fiind „Lumină spre descoperire neamurilor şi slavă poporului Tău Israel” (Luca 2, 32).

Ințelegem, in acest sens, de ce Dreptul Simeon devine model şi ocrotitor al persoanelor varstnice: era invățat, drept, temător de Dumnezeu, răbdător, plin de credință și nădejde.

Slăbiciunea trupească a bătraneții este acoperită de tăria ințelepciunii, de bogăţia cunoașterii, de frumuseţea blandeții şi a bunătăţii. In acest sens, Sfantul Ioan Gură de Aur spune: „Slăbiciunea trupului nu vatămă cu nimic tăria credinţei. Podoabă a Bisericii e cărunteţea garbovă unită cu credinţa intraripată. De ea se bucură in mod deosebit Biserica”[1]. Bătranețea trebuie ințeleasă şi ca fiind varsta la care ne apropiem de sfarșitul călătoriei pămantești, cand Domnul Iisus Hristos ne conduce la casa Tatălui ceresc (cf. Ioan 14, 2).

Din nefericire, astăzi, sunt foarte mulți bătrani care trăiesc in multă insingurare, inizolare de comunitate, simțindu-se cumva inutili acesteia sau, mai mult, traumatizați de propria imbătranire, ajung chiar la deznădejde.

De aceea, Biserica este chemată să gandească noi forme și metode pastorale actuale, apropiindu-se mai mult de nevoile și așteptările bătranilor. Concomitent, trebuie lucrat și la creșterea și educarea tinerilor spre a nu marginaliza persoanele varstnice, a nu le abandona și izola in centre de asistență socială, deoarece tinerii și persoanele in varstă au nevoie unii de ceilalți. Mai precis, bătranii au nevoie de o mangaiere și de un cuvant de incurajare, iar tinerii au nevoie de ințelepciunea, răbdarea și puterea de rugăciune a bătranilor.

Varstnicii, prin maturitatea lor duhovnicească, pot ajuta mult la păstrarea valorilor creștine in cultura noastră, pentru armonia societății și a familiei. Prin urmare, Biserica va ajuta persoanele varstnice să depășească lipsa de incredere, tristețea și izolarea, care ii impiedică pe bătrani să participe activ și cu speranță la viața comunității.

Desigur, pe langă pastoraţia bătranilor, Biserica Ortodoxă Romană face deja eforturi importante pentru ajutorarea varstnicilor, prin diverse centre sociale, acțiuni şi programe filantropice.

In prezent, funcționează la nivelul Patriarhiei Romane 21 de centre de zi, 54 de așezăminte rezidențiale și 52 de servicii de ingrijire la domiciliu, toate destinate persoanelor varstnice.

*

De asemenea, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a proclamat anul 2023 drept Anul comemorativ al imnografilor și cantăreților bisericești. Dacă anul 2022 a fost consacrat rugăciunii și isihasmului, ca lucrare duhovnicească de propovăduire a rugăciunii neincetate a minții și a inimii, anul acesta, 2023, privim rugăciunea, insoțită sau susținută de cantarea bisericească, psalmodierea insăși devenind rugăciune comunitară.

Aceasta iși are obarșia in Psalmii Vechiului Testament, așa cum afirmă și Sfantul Andrei Criteanul, unul dintre marii imnografi ai Bisericii, zicand: „David, oarecand, a insemnat cantarea, scriind-o ca intr-o icoană”[2].

Cantările cuprinse in cărțile de cult ale Bisericii noastre sunt creații ale unor imnografi inspirați de Duhul Sfant și ne ajută in ințelegerea textului scripturistic, ca parte a Sfintei Tradiții. Textele imnurilor care se cantă in slujbele Bisericii Ortodoxe aprofundează și explică bogăția teologică a Cuvantului lui Dumnezeu. Muzica bisericească este Evanghelia cantată.

In acest sens, Părintele Dumitru Stăniloae spunea despre limbajul imnografic că: „Dumnezeu este atat de mare, că singură poezia poate incerca să-L exprime”[3]. Profunzimea teologică și spirituală a textelor liturgice este dată de� adăparea lor permanentă din Sfintele Scripturi și din scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii care au meditat indelung și profund la Cuvantul lui Dumnezeu.

Teologia exprimată in imnografia bisericească este una dintre cele mai bogate in sensuri și, in același timp, lămuritoare pentru credincioșii Bisericii noastre, de aceea trebuie valorificată mai mult in predicile și catehezele din zilele noastre.

Imnografi precum Sfantul Roman Melodul, Sfantul Ioan Damaschinul, Sfantul Andrei Criteanul, Sfantul Cosma de Maiuma, Teofan Mărturisitorul și Iosif Imnograful, Casiana și alții sunt alcătuitori de cantări bisericești de o mare frumusețe, din punctul de vedere al formei, dar și de o mare profunzime teologică.

Imnurile liturgice au fost cantate pe teritoriul țării noastre incă de la inceputurile creștinismului, iar arta sau meșteșugul cantării a fost predat de către mari dascăli și compozitori atat in școlile domnești, precum școala Sfantul Sava de la București, sau in școli mănăstirești, așa cum a fost școala de la Mănăstirea Putna.

Nu putem să trecem cu vederea nici psalții sau alcătuitorii cantărilor liturgice ale Bisericii noastre, care nu au fost simpli compozitori sau interpreți, ci adevărați creatori de culturăși limbă națională, precum: Filothei Sin Agăi Jipei, Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Ștefanache Popescu, Ioan Popescu-Pasărea și alții.

Anul comemorativ al imnografilorși cantăreților bisericești devine, astfel, un prilej de comemorare a celor ce s-au ostenit prin munca lor, inspirați de Dumnezeu, să compună cantări bisericești și să le interpreteze, spre inaintarea noastră in cunoașterea lui Dumnezeu.

Iar Anul omagial al pastorației persoanelor varstnice ne indeamnă să inmulţim activitățile noastre pentru ajutorarea bunicilor, oferindu-le un sprijin concret ca semn al prețuirii lor și al comuniunii intre generații, intre tineri și părinți sau intre nepoți și bunici.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Note:

[1]Sfantul Ioan Gură de Aur, in vol. Predici la sărbători impărăteşti şi cuvantări de laudă la sfinţi, trad. din lb. greacă şi note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureşti, 2002, p. 559
[2]„Canonul Sfantului Andrei Criteanul”, Cantarea a 7-a, Joi, in Săptămana a V-a a Postului Mare, in: Triodul, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2020, p. 427.
[3]Pr. Dumitru Stăniloae, Marc-Antoine Costa de Beauregard, Mică dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica, traducere de Maria-Cornelia Oros, Sibiu, Ed. Deisis, 1995, p. 143.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Urmăreşte-ne pe Twitter:�@agentiabasilica

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 328

Id: 77624

Data: Jan 3, 2023

Imagine: