Ziua de 1 aprilie 1941 este o filă neagră in istoria Bucovinei de Nord, care la acea dată tocmai fusese ocupată de Armata Sovietică. Ocupanții au adus cu ei și ateismul comunist, a cărui consecință directă a fost disprețul total față de viața umană.

Astfel a fost posibil masacrul de la Varnița (Fantana Albă), cand intre 3000 și 5000 de nord-bucovineni au fost secerați cu mitralierele in timp ce se indreptau spre patria mamă, ca să scape doar cu cămașa de pe ei de tăvălugul ateismului stalinist.

Trecutul

Acest moment de istorie a fost denumit și „Katyn-ul romanesc”, fiind insă mai puțin cunoscut decat masacrul similar din pădurea poloneză Katyn.

Au murit familii intregi, inclusiv femei cu copii mici in brațe, doar pentru că voiau să se reunească cu frații lor din țară și să-și trăiască credința in deplină libertate a conștiinței.

Romanii anunțaseră autoritățile de intenția lor, iar tăcerea acestora și zvonurile care se răspandeau i-au incurajat să iși pună in aplicare planul.

In masacru au pierit nord-bucovineni din 16 sate: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești. Imediat după a fost declanșată prigoana și deportările in regiune.

Prezentul

In prezent, localitatea Fantana Albă se află pe teritoriul�Ucrainei.

In 1 aprilie 2011, la implinirea a 70 de ani de la tragicul eveniment de la Fantana Albă, a avut loc ceremonia de sfințire a unei troiței inchinate memoriei victimelor, in incinta Mănăstirii Putna.

Tot in 2011, Parlamentul Romaniei a instituit Ziua națională de cinstire a memoriei romanilor – victime ale masacrelor de la Fantana Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic in ținutul Herța, nordul Bucovinei și intreaga Basarabie.

In 2 iulie 2018, cu prilejul manifestărilor dedicate sărbătorii Sfantului Domnitor Ștefan cel Mare, la Mănăstirea Putna a fost inaugurat�Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fantana Albă”.

De asemenea, Mănăstirea Putna a pus la dispoziție gratuit versiunea electronică integrală a volumelor din colecția Destin bucovinean, dedicate suferinței romanilor sub ocupație sovietică:

• Fantana Albă – Golgota Neamului;
• Drama romanilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete in 1940–1941, 1944–1947;
• Destinul Bisericii romanești din nordul Bucovinei in perioada sovietică.

La o pomenire oficiată la locul masacrului in 2016, Arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, a spus: „Pădurea freamătă, parcă geme. Și, anul acesta văzand că iar a inceput freamătul, am zis: �Poate că cei care și-au vărsat sangele aici vor ceva mai mult�. Poate vor o biserică. Poate vor să-i căutăm. Sunt gropi comune care nu s-au descoperit. Poate că ne cer lucrul acesta și noi nu ințelegem duhovnicescul lor mesaj”.

Glasul martorilor

„In mulțime pășeau incet bătrani cu plete albe și trăistuțe din țigaie roșie, oameni de varstă mijlocie, fete cu cozi pe spate, femei cu copii in brațe și foarte mulți tineri. Unele femei iși alăptau pruncii din mers. Parcă toată Bucovina subjugată ieșise la drumul ce avea să devină al patimilor… Iadul cel mai infiorător clocotea in poiana jalei. Sangele curgea șuvoaie, incat a umplut intreaga poiană de la Varnița, iar răcnetele celor care scăpaseră cu viață, gemetele inăbușite ale muribunzilor se auzeau pană hăt, departe… Vantul mi-a adus un bocet abia șoptit. Am pornit după el. Intr-un palc de brazi, cateva femei se tanguiau deasupra unei mame care-și dădea ultima suflare. Muribunda strangea la pieptul sangerand un băiețel de vreo doi anișori. Parcă o văd și acum cu niște ochi mari și tulburi, in care licăreau lacrimile pierzaniei. Părul bogat ii acoperea umerii. O șuviță de sange curgea domol peste bundița impodobită cu blăniță de dihor. O femeie a smuls copilașul din brațele mamei care și-a dat sufletul. Apoi, toate au dispărut fără de urmă. Călăii bolșevici au săpat gropi in poiană și i-au aruncat pe toți grămadă. Apoi, cu un tractor cu lopată, au dat lut peste ei. Din aceste gropi s-au auzit mult timp gemete și vaiete inăbușite. Vreo cateva zile au umblat pămantul și iarba cu oamenii ingropați de vii… Ca să șteargă urma odioasei crime, bolșevicii au arat poiana și au plantat brazi, pădurea crescand pe osemintele martirilor romani masacrați.”

(Fragmente din volumul�Fantana Albă – Golgota neamului, Ed. Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2018)

Foto: Cristina Nichituș-Roncea (deschidere articol – Petre Huțan, supraviețuitor al masacrului de la Fantana Albă, in la una din comemorările din Poiana Varnița)

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 194

Id: 78070

Data: Apr 2, 2023

Imagine: