Biserica poarta grija de sufletele fiilor ei care au trecut pragul vesniciei, prin pomenirea la Jertfa euharistica si prin savarsirea unor slujbe specifice. Pe langa 'soroacele' indatinate, care urmeaza trecerii cuiva la cele vesnice, Biserica Ortodoxa a randuit sa se faca si pomeniri obstesti ale mortilor in urmatoarele zile: Sambata Lasatului sec de carne (Mosii de iarna), sambetele a doua, a treia si a patra din Sfantul si Marele Post, precum si in sambata dinaintea Cincizecimii (Mosii de vara), informeaza Ziarul Lumina . In aceste zile, slujba bisericeasca este dedicata exclusiv comemorarii defunctilor. Exista insa si perioade in care este interzisa pomenirea celor morti (nu si inmormantarea, care se poate savarsi in orice zi), data fiind prioritatea pe care trebuie sa o aiba praznuirea celor mai importante evenimente din istoria mantuirii noastre, precum: Nasterea si Botezul Domnului (20 decembrie - 6 ianuarie), Patimile si Invierea Domnului (de la Duminica Floriilor pana la Duminica Tomei, precum si in fiecare duminica) si fiecare praznic imparatesc.In afara de aceste perioade restrictionate, unele manuale de liturgica indica interzicerea pomenirii mortilor intre Mosii de iarna si Sambata a doua din post (pr. prof. Ene Braniste, 'Liturgica speciala', Bucuresti, 2005, p. 405) sau intre Mosii de iarna si prima Sambata din post (pr. prof. Gheorghe Safta, 'Indrumator liturgic', Targoviste, f. a., ed. IV, p. 189). Este justa aceasta din urma interdictie? Cum trebuie ea inteleasa? Tipic, canon, pomenire In privinta Saptamanii branzei, se cuvine sa aratam ca aceasta este un rastimp de pregatire pentru nevointa postului, iar miercuri si vineri sunt zile aliturgice, in care se savarseste slujba cu Aliluia si metanii, ca un ultim 'antrenament' inainte de a intra in 'arena luptelor duhovnicesti' ale Paresimilor. Este adevarat ca sambata Saptamanii branzei nu este dedicata exclusiv pomenirii mortilor, ca sambata dinainte, dar acest lucru este valabil si pentru alte sambete din cursul anului, in care, intamplandu-se un sfant cu doxologie mare, nu se mai pune nimic din slujba pentru cei morti in cadrul Vecerniei sau al Utreniei. Pomenirea tuturor sfintilor asceti in aceasta zi are la baza tocmai pomenirea lor ca a unor credinciosi raposati in comuniune cu Biserica. Tipicul Marii Biserici nu prevedea alta comemorare a defunctilor in afara celei din sambata dinainte de Postul Mare (M. Arranz, 'Les prieres presbyterales de la Pannychis…', II, p. 128), iar potrivit Tipicului Manastirii Everghetis din Constantinopol (sec. XII), in Saptamana branzei, vineri seara, dupa Vecernie, se facea panihida cu canonul mortilor, iar la Utrenia de sambata dimineata se cantau Binecuvantarile mortilor, sedelne si stihiri la stihoavna ale mortilor (Alexei Dmitrievski, 'Descrierea manuscriselor' liturgice…, vol. I, Kiev, 1895, p. 510). Adaugam si faptul ca, in cadrul pavecernitei de vineri seara (deci in ziua liturgica de sambata), dupa indicatiile Triodului actual (Bucuresti, 2010, pp. 89 si 194), atat in Sambata branzei, cat si in prima Sambata din post, se citeste Canonul mortilor, al glasului de rand. Privitor la pomenirile din prima saptamana a postului, amintim urmatoarea afirmatie din Raspunsurile canonice ale mitropolitului Nil de Rhodos (sec. XIV) catre ieromonahul Iona: Intrebare (nr. 4): 'Se pot face parastase de 40 de zile, sau alte parastase, in Marea Patruzecime?' Raspuns: 'Nicidecum. Doar vineri ssearat si sambata pomenim, dupa hotararea sfintilor si a celui intre sfinti parintele nostru Nichifor Marturisitorul, patriarhul, si a lui Teodor Studitul; de nevoie, si acolo unde este obicei vechi, facem pomenire si in sambata lui Lazar, dar in Sfanta si Marea Saptamana, precum si in cea noua sLuminatat, nicidecum nu facem parastase' (cf. A.I. Almazov, 'Raspunsurile canonice inedite…', Odesa, 1903, p. 54). Cu privire la aceeasi perioada, 'Tipicul Mare' (Iasi, 1816, p. 493) arata: 'De se va intampla vreunui frate al nostru a se duce catre Domnul, in sfintele zilele acestea, in mijlocul saptamanii acesteia sintaia din postt, nu i se face pomenirea de a treia zi pana vineri seara, ca atuncea se savarseste parastasul lui, asemenea si sambata liturghia lui. Iar in sambata cea viitoare, a saptamanii a doua, i se face pomenirea de a noua zi, de se va intampla sambata, sau de nu. Iar cea de patruzeci de zile i se face cand i se va implini numarul zilelor lui. Iar prinoasele si pomenirea lui se incep de la Duminica cea noua sadica dupa Duminica Tomeit, pana la implinirea zilelor celor patruzeci'.Amintim, de asemenea, ca 'Tipicul aghiorit' (Atena, 1997, p. 190), ca si indrumarile tipiconale anuale tiparite pentru parohii de Biserica Greciei (spre ex., 'Tipiki Diataxis', 2006, p. 119), prevad savarsirea trisaghionului (adica a Litiei mici pentru morti), in prima Sambata a Postului Mare. In 'Liturgica speciala', atunci cand se afirma interdictia pomenirii mortilor in aceste doua saptamani, pr. Ene Braniste trimite, in nota, la urmatoarea bibliografie: Canonul 11 din cele disciplinare ale Sf. Nichifor, patr. Constantinopolului (in J. Pitra, 'Juris eclesiastici Graecorum historia et monumenta', tom II, Roma, 1848, p. 326), 'Indreptarea Legii 2, glava 162, alin. 2 (Ed. Bucuresti, 1962, p. 169), art. 169 din 'Nomocanonul slav in 228 de titluri', prezent si in 'Molitfelnic', Bucuresti, 1832 (p. 483) si in 'Evhologiu bogat', Bucuresti, 1888, p. 562; 'Pravilioara', Bucuresti, 1781, f. 34 v. Cercetand toate aceste trimiteri, descoperim, insa, ca in nici una dintre ele nu este mentionata interdictia savarsirii parastaselor in Saptamana branzei, ci doar in urmatoarele intervale: in 'cele 12 zile, adica de la Craciun pana la Boboteaza, in saptamana dintai a Sfantului Post, in Saptamana cea mare si in Saptamana Pastilor, duminicile si sarbatorile cele mari' ('Molitfelnic', Bucuresti, 1832, p. 483). Toate celelalte surse au aceleasi indicatii.Parastasele sunt legate de Sfanta LiturghieOprirea savarsirii parastaselor in prima saptamana din post se refera doar la intervalul de luni pana vineri, intrucat sambata se bucura de o randuiala aparte, incununata de savarsirea Sfintei Liturghii, de incetarea metaniilor si de dezlegarea la untdelemn si vin. Traditia Bisericii a legat savarsirea parastaselor de oficierea Sfintei Liturghii, astfel incat in zilele de rand ale Postului Mare, precum si in zilele aliturgice nu se pot savarsi pomenirile indatinate pentru cei raposati, care presupun aducerea de prescuri pentru liturghisire si savarsirea Parastasului mare (a panihidei) cu coliva si vin. Aceste marturii ne determina sa tragem urmatoarele concluzii:1. Se pot face pomeniri individuale pentru cei raposati, in zilele de luni, marti, joi si sambata din Saptamana Lasatului sec de branza, precum si in prima sambata din Sfantul si Marele Post.2. Nu se pot savarsi parastase in zilele aliturgice, precum miercuri si vineri in Saptamana branzei, ca si in zilele de luni pana vineri in tot Sfantul si Marele Post, intrucat savarsirea pomenirilor este legata de slujirea dumnezeiestii Liturghii depline. In aceste zile se face insa, potrivit Tipicului, trisaghionul (litia mica) pentru cei adormiti. Pomenirile de 9, 20, 40 de zile, care se intampla in zilele de rand ale Postului Mare, se vor muta in sambata cea mai apropiata.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1393

Id: 12192

Data: Mar 5, 2011

Imagine: