Psalmul 33 este un psalm individual de marturisire a increderii, atribuit lui David. In versetul 8 se spune: 'Gustati si vedeti ca bun este Domnul', tema mancarii aparand si in v. 10, unde se arata ca cei bogati au saracit si au flamanzit. Hrana, ca dar al lui Dumnezeu, ramane doar pentru cei saraci, adica smeriti, care au pururea in gura lauda lui Dumnezeu (v. 1). Se pune totusi intrebarea ce inseamna concret 'a gusta'? Din ce anume este indemnat sa guste credinciosul pentru a vedea cat de bun e Domnul?Termenul 'a gusta' (taaam), ca si substantivul derivat de aici, 'gust' (taaam), are in ebraica doua sensuri de baza. Pe de o parte, este asociat ideii de mancare dintr-un aliment, referindu-se in special la simtul gustului. Mana are gust de placinta cu miere (Iesire 16, 31; Numeri 11, 8), Ionatan gusta dintr-un fagure (1 Regi 14, 24.29.43), David se jura sa nu guste paine inainte de apusul soarelui (2 Regi 3, 35). Organul gustului era vazut de antici drept cerul gurii (cf. Iov 12, 11; 34, 3), si nu limba; de aceea unele traduceri, precum New International Version, vor prefera redarea prin 'limba', adaptand imaginea la cunostintele moderne!Pe de alta parte, taaam se refera si la 'a avea judecata', 'discernamant', chiar la 'comportament' in general. In 1 Regi 25, 33 are clar sensul de 'sfat', 'judecata': 'Binecuvantata fie mintea (taaam) ta'. Şi in Iov 12, 20 Biblia sinodala traduce prin 'minte': 'El (Dumnezeu) ia mintea celor batrani'. Aceeasi optiune corecta de traducere este intalnita si in Pilde 11, 22: 'Inel de aur in ratul porcului, asa este femeia frumoasa si fara minte (taaam)'. In Psalmul 118, 66 tuv taaam (lit. 'bunatatea, adica integritatea judecatii') este pusa in paralel cu 'stiinta'. In Pilde 31, 18 verbul are sensul chiar de 'a intelege', 'a observa'. Probabil ca din acest al doilea sens a derivat si acela de 'hotarare', 'decret' (cf. Iona 3, 7).Ceea ce este fascinant la Psalmul 33 este faptul ca el foloseste radacina in doua cazuri: versetul 8 ('Gustati…') si titlul. Reamintesc ca din pacate Biblia sinodala a lasat deoparte titlurile Psalmilor, desi acestea fac parte din textul original atat in textul masoretic, cat si in Septuaginta. De aceea este recomandat sa folosim editia Psaltirii carte de cult pentru a citi Psalmii cu titlurile respective. Psaltirea reda titlul Psalmului 33 in felul urmator: 'Un psalm al lui David, cand si-a schimbat fata sa inaintea lui Abimelec si i-a dat drumul si s-a dus'.Ceea ce Septuaginta traduce prin 'a-si schimba fata' in ebraica este 'a-si schimba judecata (taaam)'. Mai concret, expresia apare in 1 Regi 21, 14, intr-un episod foarte ciudat in care David a fost obligat sa mimeze nebunia, pentru a nu fi ucis de regele filistean Achis, care tocmai descoperise ca inainte sa intre in serviciul sau, David luptase de cealalta parte a baricadei, chiar impotriva filistenilor. 'Şi s-a prefacut nebun (lit. 'si-a schimbat judecata') inaintea ochilor lui, facand nazdravanii si scriind pe usi; mergea in maini si lasa sa-i curga balele pe barba'. 'Şi-a schimbat judecata' ar putea fi tradus mai bine prin: 'a facut pe nebunul', 'si-a sucit mintea'.Abimelec si mai cum?Comentatorii chiar pun in legatura contextualizarea din titlul Psalmului 33 cu acest episod. Atat ca pe regele filistean nu il chema Abimelec, cum apare in Psalmul 33, ci Achis. Unii considera aici o simpla greseala de asociere (C.A. Briggs / E.G. Briggs, The Book of Psalms, vol. 1, T&T Clark, Edinburgh, p. 295), altii insa, gandindu-se pe buna dreptate cum s-ar fi perpetuat o asemenea eroare de catre scribii plini de acrivie, propun felurite ipoteze. Peter Craigie crede ca abimelec era un titlu al regilor filisteni, dupa cum functiona denumirea de faraon pentru regii Egiptului (Psalms 1-50, Word Books, Dallas, 1983, WBC 19, p. 278; perpetuat si in editia revizuita din 2004). In afara de faptul ca Biblia il mentioneaza pe un oarecare Abimelec, rege al filistenilor in Gherar (Facere 26), cu care au avut de-a face patriarhii, ipoteza nu se bazeaza pe nimic.Totusi, la o privire mai atenta, contextualizarea Psalmului ar putea fi alta. Tot in 1 Regi 21, dar chiar la inceput, David, urmarit de Saul, ajunge in Nob, la un sanctuar unde era sef preotul Ahimelec, fiul lui Ahitub. Acesta ii primeste pe David si pe oamenii lui, ospatandu-i chiar cu painile punerii inainte, rezervate dupa Lege doar preotilor. Atat ca Septuaginta il numeste Abimelec, nu Ahimelec, confundand probabil grafia literei h cu b. Se pare ca numele lui chiar este o problema, pentru ca si in Evanghelia lui Marcu (2:26), unde episodul respectiv este invocat de Mantuitorul, preotul este numit gresit Abiatar, desi in realitate Abiatar este abia fiul lui, singurul supravietuitor al maniei lui Saul (1 Regi 22, 20).Aceasta ne arata ca titlul psalmului face referire la intregul capitol 21 din 1 Regi, iar 'schimbarea judecatii' poate fi receptata nu doar in sensul al doilea, de 'judecata', ci si de 'gust', 'mancare'. Pentru ca ideea principala este tocmai ca David si insotitorii lui mananca din painile punerii inainte. Asa cum vom vedea, aceasta masa va servi si ca o tipologie duhovniceasca.Gustati sau observati?Pentru ca titlul este inteles exclusiv raportat la 'schimbarea judecatii' (mimarea nebuniei) din fata regelui Achis, unele traduceri biblice propun interpretarea versetului 8 tot in termeni de perceptie rationala: 'Voyez et appréciez' - 'vedeti si constatati' (TOB), 'O, consider and see' - 'convingeti-va si vedeti' (Jewish Publication Society 1917; in 1985 schimbat in 'taste and see'), 'Learn to savor how good…' - 'invatati sa savurati' (New American Bible). De altfel, chiar Targumul la Psalmi traduce prin 'recunoasteti si vedeti'. E adevarat, majoritatea traducerilor folosesc 'gustati' ('taste', 'goutez', 'kostet', 'schmecket'), dar comentariile inteleg in principal prin aceasta perceptia rationala, intelegerea credintei (cf. Craigie, op. cit., p. 279).Acest sens nu este deloc gresit. Chiar Sfintii Parinti l-au folosit. Sf. Vasile spune: 'In multe locuri din Scriptura am observat ca puterile sufletului au acelasi nume ca si madularele noastre exterioare. s…t Dupa cum nu putem infatisa celor necunoscatori atat de bine prin cuvant cum e gustul mierii, cat prin insasi simtirea gustului ei, tot asa nici bunatatea Cuvantului ceresc nu poate fi aratata lamurit prin invataturi; dar daca incercam cat mai mult dogmele adevarului, putem, prin propria noastra experienta, sa intelegem bunatatea Domnului' (Omilii la Psalmi, trad. D. Fecioru, EIBMBOR, Bucuresti, 1986, PSB 17, p. 270). Sf. Vasile intepreteaza deci textul ca un indemn de gustare a dogmelor adevarului, care ne vor arata cat de bun este Domnul fata de noi. Teodoret de Cyr intelege la fel: 'Gustati si invatati-va bunatatea Stapanului, ca de aici veti culege fericire' (Fericitul Teodorit al Kirului, Talcuirea celor 150 de Psalmi ai proorocului imparat David, Mr. Petru Voda, 2003, p. 113). Punand in paralel 'a gusta' cu 'a invata', Teodoret ofera aceeasi semnificatie mentala, rationala.Gustati-L pe DomnulTotusi, parintii au mers dincolo de aceasta interpretare simpla. Chiar Teodoret de Cyr spune ca aceasta intelegere pur mentala se potriveste iudeilor celor de demult, pe cand, la nivelul eclezial, gustarea se refera la Sfintele Taine: 'Intelesul ascuns in adancul slovei insemneaza darul dumnezeiestilor Taine. Ca adevarata luminare se face intru cei ce se apropie prin Preasfantul Botez, iar gustarea hranei celei de viata facatoare dezvaluie bunatatea Mantuitorului'. Altfel spus, Sf. Botez urmat de Sf. Euharistie inseamna cu adevarat, la acest nivel de interpretare mistica, impartasirea de Hristos.Sf. Vasile insusi incepe talcuirea cu aceasta: 'Şi pentru ca Domnul nostru este paine adevarata si trupul Lui este adevarata mancare, trebuie neaparat ca placerea bucuriei painii sa o avem prin o gustarea spirituala'.In profunzimea duhovniceasca, versetul trebuie deci talcuit in sens hristologic. Gustarea si savurarea bunatatii Domnului inseamna impartasirea din Sf. Euharistie, iar Domnul (Iahve) este tipologic chiar Dumnezeu-Cuvantul, a doua Persoana a Sf. Treimi. De altfel Psalmul 33, 8 este cantat drept chinonic (in momentul impartasirii) la Liturghia darurilor mai-inainte-sfintite. Observam deci exegeza liturgica facuta textului din Psalmul 33, ceea ce ne arata si modul nou, tipologic, de asumare a Vechiului Testament de catre Biserica.Tipologia inseamna tocmai stabilirea unei asemanari structurale intre doua episoade despartite intre ele istoric, de obicei din Vechiul si respectiv Noul Testament. Fuga lui David de la fata lui Saul inseamna calatoria crestinului prin lume, prigonit de puterile intunericului. Refugiul in sanctuarul din Nob trimite la scaparea gasita in Biserica, acolo unde preotul (ca si Ahimelec/Abimelec) ii invita pe toti sa guste din painile punerii inainte, adica din Sf. Euharistie. In Vechiul Testament, acestea erau rezervate doar preotilor, insa, ca un pogoramant haric, li s-a permis lui David si insotitorilor sai sa guste din ele, fiind intr-o situatie dificila. Li se cere insa expres sa guste doar daca sunt in stare de curatie (cf. 1 Regi 21, 4-5), ceea ce inseamna in sens tipologic curatirea duhovniceasca a postului ceruta celui care urmeaza sa se impartaseasca. In sfarsit, David gaseste adapost vremelnic la regele Achis, unde este insa obligat sa-si 'schimbe gustul/mintea'. La fel crestinul traieste in 'lume, dar supravietuieste in ea doar daca isi schimba mintea (metanoia), doar daca devine 'nebun' pentru Hristos (Articol realizat de Alexandru Mihaila si publicat in Ziarul Lumina din data de 8 aprilie 2010).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1275

Id: 5555

Data: Apr 8, 2010

Imagine: