In fiecare an, in miez de gerar, Manastirea Copou-Podgorii din Iasi imbraca straie de sarbatoare. Biserica manastirii, ctitorita de voievodul Vasile Lupu in 1638, este inchinata Sfintilor Atanasie si Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei. Pentru sute de ieseni, zilele de 17 si 18 ianuarie constituie prilej de reculegere prin rugaciune in biserica Manastirii Copou-Podgorii, informeaza Ziarul Lumina , Editia de Moldova. Pentru acest moment deosebit obstea de maici se pregateste din timp, astfel incat pelerinii sa plece mai imbogatiti sufleteste la casele lor. In ajunul sarbatorii, clopotele si toaca au rasunat in linistea Gradinii Botanice, anuntand inceperea slujbei de Priveghere. Rand pe rand, credinciosii si-au indreptat pasii catre biserica Manastirii Copou-Podgorii pentru a cere mijlocire la Dumnezeu, prin rugaciunile Sfintilor Atanasie si Chiril, cei care au trait, aparat si au marturisit credinta ortodoxa. Slujba Privegherii, care a cuprins Vecernia, Litia si Utrenia, a fost condusa de arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iasi, ca delegat al Inalt Preasfintitului Teofan, Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Soborul slujitorilor la sfantul altar a fost format din preoti parohi si stareti ai manastirilor de pe cuprinsul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, care au dorit sa fie partasi la bucuria obstii Manastirii Copou-Podgorii, cu prilejul cinstirii sfintilor ocrotitori. La strana, raspunsurile au fost date de un grup de maici din asezarea monahala care si-a serbat hramul, carora li s-au alaturat calugarite de la alte manastiri din Iasi. Cantarile slujbei de Priveghere au invesmantat prin frumusetea lor rugaciunea inaltata la Tronul Preasfintei Treimi si au bucurat inimile credinciosilor. In timpul cantarii Laudelor, pelerinii au fost miruiti si li s-a oferit litie. Arhim. Dosoftei Şcheul a adresat un cuvant de folos duhovnicesc in care a facut referire la contributia pe care Sfintii Atanasie si Chiril au avut-o la pastrarea dreptei credinte. 'Cei doi sfinti au luptat pentru vadirea adevarului'Marti, in ziua de praznuire a Sfintilor Atanasie si Chiril, programul liturgic a inceput cu Ceasurile si a continuat cu savarsirea Sfintei Liturghii de catre arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al manastirilor din Arhiepiscopia Iasilor, ca delegat din partea Inalt Preasfintitului Parinte Teofan, alaturi de un sobor de preoti si diaconi. Oamenii au pasit pragul bisericii de la primele ore ale diminetii si s-au inchinat cu evlavie sfintelor icoane. Pe iconostasul din fata catapetesmei a fost asezata icoana hramului, pictata chiar in atelierul Manastirii Copou-Podgorii. Arhim. Nichifor Horia a amintit in cuvantul de invatatura faptul ca Sfintii Atanasie si Chiril au trait in vremuri in care lumina dreptei credinte 'parea sa fie umbrita de invataturi straine'. 'Cu multa durere cei doi sfinti au luptat pentru vadirea adevarului. Sfantul Atanasie a fost de cinci ori scos din scaunul de patriarh. Sfantul Chiril a fost cel care a combatut erezia lui Nestorie in cel de-al III-lea Sinod Ecumenic. Cei doi sfinti au biruit prin neodihna lor, iar Duhul Sfant, care a odihnit in ei, a pazit turma lor', a amintit arhim. Nichifor Horia. Protos. Hrisostom Andrioaia, duhovnicul Manastirii Copou-Podgorii, si-a exprimat bucuria pentru faptul ca Sfintii Atanasie si Chiril i-au adunat pe preoti si pe credinciosi la hramul asezarii monahale din Copou-Podgorii. Zece ani de la reinfiintarea Manastirii Copou-PodgoriiBiserica 'Sfintii Atanasie si Chiril' a fost ridicata de voievodul Vasile Lupu in 1638, in codrii seculari ai Copoului. Legenda spune ca, in timpul unei invazii a tatarilor in Iasi, doamna Teodosia, sotia voievodului, a fugit ingrozita in padure, ascunzandu-se intr-o scorbura de copac. Dupa ce furia tatarilor a trecut, domnitorul si-a cautat in toate partile sotia, mergand pe culmile dealurilor pana ce a auzit, in vale, latratul cainelui sau de vanatoare. De bucurie ca si-a gasit sotia sanatoasa, Vasile Lupu a poruncit taierea copacului si, drept multumire lui Dumnezeu, a ridicat biserica. Manastirea Podgorii-Copou a devenit biserica de parohie, in 1864, dupa secularizarea averilor manastiresti. 'De-a lungul timpului, lacasul de inchinaciune a suferit mai multe reparatii, mai ales dupa cutremurele mai mari. A fost reconstruit de mai multe ori fara a se respecta arhitectura originala. Noi nu mai cunoastem cum arata biserica in urma cu cateva sute de ani si cu siguranta nu are nimic din arhitectura tipica perioadei lui Vasile Lupu. Se pare ca totusi catapeteasma apartine acelei perioade', a explicat stavrofora Maria Magdalena Vranceanu, stareta Manastirii Copou-Podgorii. Biserica asezarii monahale a fost reactivata ca asezamant monahal de calugarite in anul 2001, de catre PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, in vremea arhipastoririi ca Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, sfantul lacas primind si al doilea hram, 'Duminica mironositelor'. 'Veniturile manastirii provin doar din lucrul mainilor'In fiecare dimineata de la ora 7:00, in biserica manastirii se oficiaza slujba Ceasurilor, a Acatistului si a Sfintei Liturghii. La ora 16:00 se savarseste Vecernia, iar la ora 23:00 programul liturgic al zilei continua cu Utrenia. Sambata seara si in ajunul marilor sarbatori se oficiaza Privegherea de la ora 18:00, iar duminica Sfanta Liturghie, care este precedata de slujba Ceasurilor, incepe in jurul orei 9:30. In prezent la Manastirea Copou-Podgorii sunt 15 vietuitoare care indeplinesc ascultari in atelierul de broderie, croitorie si pictura. 'De cand am ajuns aici s-a infiintat un atelier de broderie si de croitorie. Pentru ca perioada lui Vasile Lupu a insemnat o mare inflorire a culturii noastre romanesti, cu elemente specifice chiar si in broderie, am dorit sa reinviem aceasta traditie. In prezent facem vesminte preotesti, vesminte brodate, reverende si icoane. Veniturile manastirii provin doar din lucrul mainilor. Chiar daca venitul acesta nu este foarte mare, este calea trasata de Sfintii Parinti, adica sa traim din rodul muncii, asa cum traia si Sfantul Apostol Pavel', a adaugat stavrofora Maria Magdalena Vranceanu, care a precizat ca o alta preocupare a maicilor este biblioteconomia. 'Cand am venit aici nu am avut o biblioteca. Marea majoritate a cartilor sunt cumparate de noi, iar pentru ca pretul este ridicat avem o biblioteca destul de mica. Una din preocuparile traditionale ale calugarului este citirea cartilor sfinte', mai spune stavrofora Maria Magdalena Vranceanu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 920

Id: 11421

Data: Jan 20, 2011

Imagine: