Dintru inceputuri, hramul Manastirii Neamt a fost o sarbatoare a comuniunii de rugaciune si traire in Domnul pentru fratii monahi, dar si pentru pelerinii veniti de departe intru tainica ruga. Astfel, miercuri seara, 12 iunie 2013, numeroși credincioși s-au alaturat obștii de monahi pentru a fi impreuna-rugatori și a savarși impreuna jertfa de seara prilejuita de sarbatoarea Inalțarii cu Trupul la Cer a Domnului, oferindu-se pe ei inșiși și unii pe alții lui Dumnezeu in cadrul slujbei de priveghere oficiata de Inaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Radauților, in prezența Inaltpreasfintitului Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Prin prezența lor la aceasta slujba, dar mai ales prin diversitatea locurilor din care au venit, credincioșii au aratat inca o data ca acest hram nu este o sarbatoare strict a acestui sfant lacaș, ci este o sarbatoare a intregii zone.Slujba a inceput cu Vecernia mare unita cu Litia, dupa care a continuat cu Utrenia. La sfarșitul serii, Inaltpreasfințitul Pimen, dupa ce le-a marturisit celor prezenți ca in duhul de rugaciune din timpul slujbei a simțit prezența tainica a lui Dumnezeuși și ca acesta a fost un moment adevarat de inalțare sufleteasca, mai ales pentru faptul ca mulți din cei prezenți au venit dupa o zi grea de munca, a ținut sa sublinieze faptul ca aceasta sarbatoare arata cinstea pe care Dumnezeu i-a dat-o omului, inalțandu-Se cu Trupul la Ceruri pentru a sta și cu firea omeneasca de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal. Inaltpreasfinția Sa a raspuns de asemenea la intrebarea ce este viața de sfințenie in care au trait atatea generații de monahi intre zidurile acestei sfinte manastiri? afirmand ca viața de sfințenie este viața care ramane veșnic inaintea lui Dumnezeu și in sufletele noastre, amintind totodata ca prezența credincioșilor la aceasta slujba este este o randuiala din moși-stramoși care ne face sa ne simțim una cu inaintașii noștri, și ca aceasta este una dintre frumusețile și bucuriile noastre creștinești și romanești.In finalul cuvantarii a vorbit despre curația inimilor elevilor de la Seminarul Sfantul Ioan Iacob de la Neamț care au format corul, indemnandu-i pe aceștia sa ia aminte la faptul ca sunt chemați la o slujire la care ingerii privesc cu cutremur. Intr-adevar, datorita lor, am avut simțamantul ca intr-adevar ne aflam inr-o Mare Lavra a monahismului romanesc și ca Sfantul Paisie praznuiește in ceruri dimpreuna cu sfinții sai ucenici vazand (și mai ales auzind) ca tradiția muzicii bizantine s-a pastrat așa cum era pe vremea sa și ca tinerii psalți din zilele noastre se folosesc cu dragoste manuscrisele pe care le-a lasat drept moștenire de neprețuit.Sarbatoarea a continuat astazi mai intai cu cu slujba de sfințire a apei. Celor doi ierarhi li s-au mai alaturat Preasfințitul Corneliu, Episcopul Husilor, Preasfințitul Calinic, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor și Preafințitul Ioachim Bacauanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, potrivit Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A urmat apoi savarșirea Sfintei Liturghii inlauntrul careia unul dintre viețuitorii manastirii Neamț, parintele ierodiacon Andrei, a fost hirotonit ieromonah.In cuvantul de invațatura rostit dupa citirea Sfintei Evanghelii, Inaltpreasfințitul Teofan a amintit de faptul ca Inalțarea Domnului la cer a fost precedata de testamentul Sau prin care marturisește intregii lumi ca ucenicii Sai, și prin ei, noi toți, pana la sfarșitul veacurilor, suntem martorii Invierii și Inalțarii Sale precum și a intregii Sale invațaturi și ca sunntem chemați sa fim martori și marturisitori ai acesteia pastrand vie legatura cu cerul, cu familia și cu sfinții. Parintele mitropolit i-a indemnat pe conducatorii neammului nostru sa-i asculte pe parinții lor, care le vor marturisi adevarul, de le vor cere parerea, și sa-și plece mintea și inima la mormintele eroilor și sa sesizeze ultimul lor gand inainte de a-și pleca capul sub ascuțișul sabiei de orice fel și vor afla faptul ca ultimul lor gand a fost la familia lor, la pruncii lor sau la logodnica pe care urmau sa o conduca inaintea Sfantului Altar pentru a forma familia binecuvantata de Dumnezeu.La finalul slujbei, ansamblul folcloric de copii Șezatoarea din comuna Vanatori-Neamț a interpretat mai multe cantece patriotice. Inaltpreasfințitul Teofan le-a daruit acestora mai multe daruri, printre care și icoane cu Sfanta Treime, chip al familiei desavarșite, ca un indemn spre intemeierea de familii care sa aiba drept model sfințenia și iubirea din Sfanta Treime, iar ei, la randul lor, mama, tata și prunci sa devina icoane sfințite și modele vrednice urmat.Dupa savarșirea Sfintei Liturghii, dupa ce intreaga suflare a inalțat rugaciuni catre cer pentru cei dragi lor, pentru cei ce-i urasc, pentru conducatori și pentru tot neamul omenesc, a avut loc slujba Parastasului pentru ctitorii manastirii Neamț dar și pentru eroii neamului romanesc, mutați in veșnicie direct din temnițe și lagare de pe diferite fronturi de aparare a țarii și credinței noastre stramoșești, aratand prin aceasta ca avem datoria de a ne ruga și pentru cei mutați dintre noi. Cu acest prilej, starețul manastirii Neamț, parintele arhimandrit Benedict Sauciuc, i-a evocat pe scurt pe viețuitorii care și-au sfințit viețile lucrandu-și mantuirea in acest loc binecuvantat de Dumnezeu, dintre care se remarca Sfantul Paisie Velicikovski, cel care a reușit sa creeze aici o adevarata lavra a monahismului, adunand in jurul sau peste 1000 de monahi, in timpul caruia viața de manastire din țara noastra a cunoscut o impresionanta perioada de inflorire și Sfantul Ioan Iacob Hozevitul. Parintele stareț a marturisit și faptul ca unii viețuitori au dorit sa ramana și dupa trecerea in veșnicie in manastire, amintind in acest sens de Sfantul necunoscut, al carui mormant s-a inalțat de la sine din pamant pentru a petrece in conntinuare alaturi de parinții acestei manastiri precum și faptul ca alții au vrut sa vina sa salașluiasca aici, așa cum este cazul Sfantului Simeon cel din muntele minunat ale carei moaște se afla in biserica.Daca cineva se intreba de ce inca ne mai rabda Dumnezeu pe acest pamant, am putea spune ca un motiv pentru aceasta este dat de marturia unei credincioase din Moinești care timp de 33 de ani a venit la hramul manastirii Neamț fara sa lipseasca in vreun an, care fiind intrebata cu ce gand a venit la aceasta sarbatoare a raspuns din adancul inimii, fara sa stea macar vreo clipa pe ganduri: am venit sa ma rog sa nu se piarda credința . Iata ca printre nimenii acestei lumi inca mai sunt oameni care și-au prefacut inima in nimicul care este materialul cel mai potrivit de care are nevoie Dumnezeu pentru a zidi. Iata ce oameni avem printre noi!

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 552

Id: 31721

Data: Jun 13, 2013

Imagine: