Predica Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la Duminica a XXX-a dupa Rusalii:Evanghelia Duminicii a XXX-a dupa Rusalii (Dregatorul bogat - Pazirea poruncilor). Luca 18, 18-27.

In vremea aceea, un om oarecare s-a apropiat de Iisus si L-a intrebat, zicand: Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Ma numesti bun? Nimeni nu este bun, decat singur Dumnezeu. Ştii poruncile: 'Sa nu savarsesti adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta'. Iar el a zis: Toate acestea le-am pazit din tineretile mele. Auzind, Iisus i-a zis: Inca una iti lipseste: Vinde toate cate ai si le imparte saracilor si vei avea comoara in ceruri; si vino de urmeaza Mie. Iar el, auzind acestea, s-a intristat, caci era foarte bogat. Şi, vazandu-l intristat, Iisus a zis: Cat de greu vor intra cei ce au averi in Imparatia lui Dumnezeu! Ca mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in Imparatia lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate sa se mantuiasca? Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu.

Sfanta Evanghelie din Duminica a XXX-a dupa Rusalii a fost randuita de Biserica spre a se citi in aceasta perioada a Postului Nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Ea este un indemn la milostenie sau la ajutorarea celor saraci. Sfantul Evanghelist Luca ne pune in fata problema bogatiei ca obstacol in calea mantuirii si a desavarsirii vietii crestine.

Bogatia nu este rea in sine, dar devine piedica in calea mantuirii cand ne legam de ea ca de ultima realitate, cand ne alipim sufletul atat de mult de cele materiale, incat grija pentru bogatie robeste sufletul nostru si nu mai lasa in el loc pentru prezenta lui Dumnezeu.

Un bogat evlavios si moral, dar zgarcit si nemilostiv

Spre deosebire de bogatul nebun caruia i-a rodit tarina si care nu stia unde sa mai pastreze tot ceea ce a primit de la Dumnezeu in mod neasteptat ca recolta, bogatul din Evanghelia de astazi nu este un bogat necredincios sau nepasator cu privire la mantuirea sufletului sau. Bogatul din Evanghelia Duminicii trecute a fost considerat 'nebun' tocmai pentru ca reducea toata viata sa la nivelul biologic al existentei si zicea sufletului sau: 'suflete, mananca, bea si te veseleste' (Luca 12, 19), fara sa mai caute hrana spirituala pentru suflet, considerand ca sufletul se poate multumi doar cu lucruri materiale, limitate si perisabile.

Insa bogatul din Evanghelia de astazi, un tanar dregator, cu prestanta in societatea iudaica, este un om duhovnicesc, un om virtuos. Cand Mantuitorul Iisus Hristos enumera poruncile pe care trebuie sa le observe acesta potrivit Legii Vechiului Testament, si anume: 'sa nu savarsesti adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta' (Iesire 20, 12-17), tanarul bogat a raspuns: 'toate acestea le-am pazit din tineretile mele' (Luca 18, 21), adica din frageda copilarie. Deci, este vorba aici de un bogat evlavios si virtuos, un bogat care-si pune intrebarea cea mai serioasa a vietii omului pe pamant: 'ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci?' (Luca 18, 18). Tanarul acesta pare a fi un om nemultumit cu viata pamanteasca, nu pentru ca este sarac, nici pentru ca ar fi trecut prin multe greutati, ci deoarece simte ca omul este chemat sa traiasca vesnic in iubirea vesnica a lui Dumnezeu, intrucat a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel vesnic viu (cf. Facere 1, 26).

Mantuitorul Iisus Hristos i-a zis: 'stii poruncile', si le-a enumerat, desi era convins ca acest tanar este un cunoscator al Legii si al poruncilor. De ce? Pentru ca a voit sa-i arate ca tot ceea ce facuse tanarul pana atunci nu era suficient. Prin urmare, i-a spus: 'inca una iti lipseste' (Luca 18, 22). Ii mai lipsea o componenta importanta a vietii spirituale si morale. Ce anume? Generozitatea sau darnicia, adica milostenia sau ajutorarea saracilor.

Milostenia, inceputul asemanarii omului cu Dumnezeu

Dregatorul bogat era evlavios si virtuos, dar zgarcit si nemilostiv. Mantuitorul Iisus Hristos voieste sa ii arate acestuia ca nu este suficient a fi curat si cinstit si a nu face rau cuiva, ci, pentru a fi cu adevarat fericit, omul trebuie sa fie si milostiv sau darnic.

Prin urmare, Evanghelia de astazi ne atrage atentia ca nu este suficient sa postim mult, sa ne rugam mult, sa ne infranam de la pacat daca nu suntem si milostivi. De ce? Pentru ca milostenia ca iubire sfanta sau bunatate aratata fata de semenii nostri este inceputul asemanarii omului cu Dumnezeu Cel milostiv. Dumnezeu doreste ca noi sa fim nu numai recunoscatori fata de El, ci sa fim si milostivi fata de semeni. In momentul in care Mantuitorul ii spune: 'vinde toate cate ai si le imparte saracilor, si vei avea comoara in ceruri; si vino de urmeaza Mie' (Luca 18, 22), tanarul bogat s-a intristat pentru ca poseda multe averi. De fapt, Domnul Iisus Hristos descopera in sufletul tanarului bogat o boala ascunsa. Prin urmare, El opereaza o interventie spirituala de taiere a unei bube foarte adanci din sufletul bogatului, si anume prea multa sa alipire de bogatiile din lumea aceasta. Cand Iisus i-a recomandat eliberarea din robia ascunsa a lacomiei, tanarul s-a intristat pentru ca i s-a propus o pierdere materiala in schimbul unui castig spiritual. Mantuitorul i-a demolat tanarului un idol ascuns, adica prea multa sa bizuire pe bogatiile pe care le avea, sau relatia sa patimasa fata de averile materiale limitate si trecatoare. Bogatul acesta este mai preocupat de ceea ce are decat de ceea ce poate fi sau deveni. Pentru el verbul 'a avea' era mai pretios si atractiv decat verbul 'a fi'. Cu toate acestea, Mantuitorul Iisus Hristos a vazut ca tanarul bogat avea in suflet o cautare sincera si o dorinta sfanta, adica dorinta dobandirii vietii vesnice. Din acest motiv, Domnul Iisus nu incearca sa-l convinga pe tanar, ci il lasa in starea de intristare, de lupta cu sine insusi, pentru ca sa raspunda liber la intrebarea daca poate sau nu sa Ii urmeze Lui. De aceea, Hristos Domnul nu-l mai intreaba nimic pe tanarul bogat, nici nu-i mai explica nimic, ci respecta in tacere libertatea lui de a-I urma sau nu lui Hristos, de a implini sau nu sfatul pe care i l-a dat El. Deci, Hristos-Domnul propune, dar nu impune; recomanda, dar nu comanda schimbarea vietii; cheama, dar nu constrange; fascineaza, dar nu fanatizeaza; povatuieste, dar nu preseaza sufletul tanarului bogat.

Numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem implini voia Lui

Evanghelia de azi ne arata cat de mult pretuieste Iisus Hristos pe cei care cauta desavarsirea spirituala. In acest sens, Evanghelia dupa Sfantul Evanghelist Marcu subliniaza ca 'Iisus l-a privit cu drag' (Marcu 10, 21) pe acest tanar care a pus intrebarea esentiala si capitala a vietii sale: 'Ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci?' (Luca 18, 18). De fapt, Mantuitorul Iisus Hristos a vazut lupta interioara a tanarului bogat,dificultatea lui de a renunta la ceea ce era pana atunci idolul ascuns al vietii sale, adica bogatiile materiale.

Iar cei care erau prezenti acolo, in primul rand ucenicii lui Iisus, au vazut cat de greu este pentru omul bogat sa urmeze sfatul lui Iisus de-a fi darnic, mai ales dupa ce Mantuitorul constata ca 'mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in Imparatia lui Dumnezeu' (Luca 18, 25). Camila aceasta poate fi inteleasa in mod simbolic sau metaforic ca animal sau ca funie. Se spune ca in Ierusalim era o poarta numita Urechile Acului fiindca era foarte stramta. Prin acea poarta, o camila putea trece doar in genunchi, deci daca se micsora, se smerea aplecandu-se. Indiferent de interpretarea simbolica a camilei, Mantuitorul vrea sa ne arate dificultatea pe care o are bogatul nemilostiv de-a intra in Imparatia lui Dumnezeu daca nu devine smerit si darnic.

Totusi, Mantuitorul Iisus Hristos nu exclude posibilitatea mantuirii acestui tanar bogat cautator al vietii vesnice. La intrebarea ucenicilor Sai: 'Şi cine poate sa se mantuiasca?' (Luca 18, 26), Iisus raspunde: 'Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu' (Luca 18, 27). Cu alte cuvinte, schimbarea modului de a fi si de a gandi a bogatului lacom de averi este posibila numai cu ajutorul lui Dumnezeu.

Numai prin milostenie, averile materiale trecatoare devin comori spirituale vesnice

Dumnezeu doreste ca omul sa adune comori spirituale in ceruri, nu comori materiale pe pamant. Iisus ii spune dregatorului: 'vinde toate cate ai si le imparte saracilor si vei avea comoara in ceruri' (Luca 18, 22), si anume comoara faptelor bune sau comoara milosteniei. Averile nu se pierd cand din ele se face milostenie saracilor, ci se transfera de pe pamant la cer, in intelesul ca milostenia sincera si smerita transforma averile materiale in lumina neapusa a faptelor bune, singura pe care omul o ia cu el in suflet cand se muta la cer, dupa moarte, adica dupa despartirea lui de lumea materiala.Acest transfer sau transfigurare, adica aceasta schimbare a bunurilor materiale in fapta buna si in comoara cereasca, nu se face usor daca omul s-a prea obisnuit cu modul de existenta posesiv, patimas si lacom, acaparator si adunator de averi trecatoare. De aceea, pentru a ne vindeca de patima lacomiei, avem nevoie de harul lui Dumnezeu. Mantuitorul spune in aceasta privinta: 'Cele ce sunt cu neputinta la oameni, sunt cu putinta la Dumnezeu' (Luca 18, 27). Daca noi Ii cerem ajutorul, Dumnezeu ne ajuta sa ne schimbam, sa realizam acest transfer sau mutatie din comoara pamanteasca in comoara cereasca si sa-I urmam Lui. Sa renuntam la ceva pentru a primi pe Cineva, sa renuntam la daruri pentru a primi pe Dumnezeu-Daruitorul, pentru ca El sa devina Viata vietii noastre. Potrivit Sfintei Traditii, cuvintele tainice ale Mantuitorului Hristos: 'cele ce sunt cu neputinta la oameni, sunt cu putinta la Dumnezeu', s-au adeverit in viata acestui tanar, intrucat el era sincer in cautarea sa spirituala, dar ii era greu sa se schimbe imediat. Se spune ca tanarul bogat a avut nevoie de un an ca sa lupte cu propriul sau egoism, pentru a implini sfatul Mantuitorului Hristos. Deci, dupa o lupta interioara duhovniceasca in care, desigur, a cerut ajutorul lui Dumnezeu, tanarul bogat a renuntat la averi, le-a vandut, iar banii i-a impartit saracilor, a devenit unul dintre ucenicii Mantuitorului Iisus Hristos, iar mai tarziu a ajuns episcop in Asia Mica. Asadar, Hristos Domnul a prevazut aceasta schimbare sau convertire a tanarului bogat. De aceea, a zis ca cele ce sunt cu neputinta la oameni cand ei se lupta singuri sunt cu putinta la Dumnezeu cand oamenii Ii cer ajutorul Lui, iar El ii scoate din singuratate, ii ridica din patimi, ii lumineaza, ii ajuta si ii mantuieste, adica ii uneste cu El si le daruieste viata vesnica.

Indemnul Mantuitorului Iisus Hristos adresat tanarului bogat de-a transforma, prin milostenie, comorile materiale pamantesti in comori spirituale ceresti a fost urmat, in istorie, de o multime de oameni bogati, care au devenit monahi sau monahii in manastiri, sau ctitori si donatori care au sustinut cu averea lor materiala lucrarea filantropica si spiritual-misionara a Bisericii, dobandind astfel mantuirea sufletului sau fericirea vietii vesnice.

Sa ne ajute Dumnezeu sa intelegem din Evanghelia de astazi ca, desi adesea este greu, ne putem totusi schimba felul nostru de a fi, de a gandi si de a faptui, iar aceasta este cu putinta daca Il chemam pe Dumnezeu in ajutor. Sa-L chemam, asadar, pe Dumnezeu prin rugaciune cat mai deasa, indeosebi acum in aceasta perioada a Postului Nasterii Domnului, sa ne ajute sa fim milostivi si darnici. Iar pe langa evlavie si viata virtuoasa, sa aratam celor din jur iubire milostiva, prin cuvantul bun si fapta buna, spre slava lui Dumnezeu Cel Milostiv si spre a noastra mantuire. Amin!

* Text revizuit de autor in anul 2011

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 984

Id: 18193

Data: Nov 26, 2011

Imagine: