Credinta este cea care il face pe om capabil sa isi insuseasca taina cea mare a inomenirii Fiului lui Dumnezeu. Pacatul poate fi distrus doar prin participarea la lucrarea mantuitoare a lui Hristos, Care il izbaveste pe om de tirania starilor nefiresti.Sfantul Grigorie Palama insista adeseori in Omiliile sale asupra importantei pe care o au intruparea si Invierea lui Hristos pentru firea omeneasca in intregimea ei.Credinta si viata cea nouaCredinta potenteaza aceasta mantuire obiectiva, oferind premisele unei vieti innoite pentru cel credincios: "Dar a venit Hristos, eliberatorul firii noastre, Cel Care a prefacut blestemul obstesc in obsteasca binecuvantare si Care, luand firea noastra cea vinovata din Fecioara fara prihana, a innoit-o in ipostasul Sau, nemaifiind ea partasa la samanta cea veche, ci vadindu-se prin El ca nevinovata si dreapta, astfel incat si cei nascuti din El dupa Duh, apoi tot neamul omenesc raman in afara de acel blestem si de acea osandire. Ce inseamna aceasta? Oare nu a dat El o parte din harul Sau fiecareia din persoanele noastre si oare nu a primit fiecare de la El iertarea greselilor proprii, intrucat El nu a luat de la noi cutare ipostas, ci insasi firea noastra, pe care a innoit-o, unindu-Se cu ea in propriul Sau ipostas? Şi oare in ce chip Cel Care vrea ca toti sa se mantuiasca, pentru toti aplecand cerurile, S-a pogorat si ne-a vadit prin fapte si prin cuvinte si prin patimile Sale, intreaga calea mantuirii, intorcandu-Se apoi iarasi in ceruri si tragandu-i acolo pe toti cati au crezut in El? Asadar, nu numai pentru firea omeneasca in general, cea impartasita de El cu noi intr-o unire de nedespartit, a harazit El izbavirea deplina, ci si pentru fiecare dintre cei ce cred in El. A facut aceasta si n-a pregetat in lucrarea Sa, si prin El insusi ne-a impacat cu Tatal si ne-a intors pe fiecare dintre noi spre ascultare, vindecand pe deplin toata neascultarea noastra". Am redat intreg fragmentul acesta pentru a putea avea o perspectiva globala asupra modalitatii prin care Sfantul Grigorie reuseste sa incadreze intr-o omilie, destul de concentrat, explicatii ale unei teologii pe care am putea-o numi soteriologica. Aceste precizari, rezumate pe cateva randuri, cuprind esenta acestei teologii si sunt esentiale demersului catehetic in ansamblul sau. Nu gasim nici o diluare a adevarurilor de credinta, chiar daca spatiul oferit de o simpla cuvantare nu era probabil foarte generos.Mantuire doar cu ajutorul lui DumnezeuNicolae Cabasila va prelua maniera si structura de prezentare a Sfantului Grigorie Palama. Plecand de la aceeasi premisa, realitatea supunerii firii umane de catre legea pacatului, Nicolae Cabasila vorbeste si el de intruparea lui Hristos, care este actul prin excelenta eliberator si tamaduitor pentru firea umana. Ca si Sfantul Grigorie Palama, Nicolae Cabasila atrage atentia asupra faptului ca realitatea pacatului era atat de bine inradacinata in firea umana, incat omul nu mai avea puterea sa iasa de sub stapanirea aceasta doar prin el insusi. Sfantul Grigorie Palama spune: "Cu totii aveam inainte de venirea lui Hristos blestemul acela stramosesc si osanda obsteasca, care de la stramosul nostru dintai s-a revarsat peste toti, blestem inradacinat in neamul nostru si mostenit de firea din noi; fiecare om, prin faptele pe care le savarseste el insusi, isi atrage fie osanda, fie lauda din partea lui Dumnezeu. Dar omul nu putea sa faca nimic fata de acest blestem obstesc si fata de aceasta mostenire pacatoasa data lui si prin el tuturor urmasilor lui". Nicolae Cabasila adauga: "Caci in vremea de demult, inainte de a se fi coborat Domnul printre noi, nu exista nici o dreptate pe pamant. Asa, intr-o zi, cum nu-I scapa Lui nici cea mai mica taina, S-a aplecat din inaltimea cerului sa vada daca va afla, oare, dreptate pe pamant si n-a aflat deloc. Iar cand celor ce sedeau in intunericul minciunii si in umbra mortii le-a rasarit adevarul, atunci si dreptatea s-a pogorat din cer si s-a aratat oamenilor pentru prima oara in toata desavarsirea ei. Atunci s-a facut indreptarea noastra, caci prin moartea pe Cruce a Celui atotdrept s-a sters vina ce era asupra noastra, au cazut de la noi catusele faradelegilor si ale nedreptatilor, la care singuri ne-am osandit, iar in urma acestei morti rascumparatoare a Domnului noi am ajuns sa fim si prieteni si alesi ai Lui".Tainele Bisericii - arvuna a partasiei la taina cea neinserata a ImparatieiPrin tainele Bisericii, fiecare credincios devine partas la taina cea mare a invierii firii omenesti din robia pacatului. Cabasila spune: "Fiindca prin moartea Sa, nu numai ca Domnul ne-a slobozit din patimi si ne-a facut cetateni ai altei imparatii, ci ne-a si unit cu El atat prin trupul pe care l-a luat asupra-Şi, cat si prin Cel ce ni-l impartaseste sub forma Sfintelor Taine. Asa ca in acest chip Insusi Domnul face sa rasara in sufletele noastre dreptatea si viata Sa, dreptatea cea adevarata pe care oamenii ajung s-o cunoasca si s-o traiasca prin Sfintele Taine". Sfantul Grigorie Palama vorbeste despre taine in acelasi context: mantuirea personala, ca activare a mantuirii obiective, a vindecarii aduse de Hristos in firea intreaga, este posibila prin viata Bisericii, concretizata in participarea la tainele acesteia. Botezul si Euharistia il introduc pe om in realitatea diferita a lumii innoite, care ofera puterea dezlipirii de urmele si inlantuirile pacatului aducator de moarte: "Din aceste pricini, asadar, El a oranduit si dumnezeiescul Botez, a statornicit legi mantuitoare, a vestit tuturor pocainta si Şi-a dat chiar trupul si sangele Sau. Caci nu singura firea, ci si persoana fiecaruia dintre credinciosii care primesc Botezul si traiesc potrivit poruncilor dumnezeiesti se cumineca si cu painea cea sfintitoare si cu potirul". In acest loc: "Şi-a dat chiar trupul si sangele Sau", traducerea in limba romana este ambigua. Textul grecesc, dar si contextul general al frazei indica faptul ca este vorba despre o referire la taina Euharistiei si nu la rastignirea de bunavoie pe Cruce. Traducerea in limba engleza, chiar daca ofera o varianta interpretativa, este mai aproape de sensul textului: "To this end, He established holy baptism and gave us saving laws. He preached repentance and shared His own body and blood with us". Putem accepta si varianta de interpretare care se refera la faptul ca prin Intrupare, Hristos Se impartaseste de aceeasi fire pe care o au toti oamenii. Personal, cred insa ca fragmentul de fata face referire directa la Euharistie. De asemenea, utilizarea, de catre traducatorul in limba romana, a adverbului de intarire "chiar" nu isi gaseste justificare: "Şi Şi-a dat chiar trupul si sangele Sau". Exista riscul de a deturna sensul de baza al textului, oferind bazele unei traduceri si interpretari eronate." Şi oare in ce chip Cel Care vrea ca toti sa se mantuiasca, pentru toti aplecand cerurile, S-a pogorat sine-a vadit prin fapte si prin cuvinte si prin patimile Sale, intreaga calea mantuirii, intorcandu-Se apoi iarasi in ceruri si tragandu-i acolo pe toti cati au crezut in El?" - Sf. Grigorie Palama. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 12 martie 2011, semnat de pr. Roger Coresciuc)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Vizualizari: 644
Id: 29566
Data: Mar 28, 2013
Imagine:
Invierea lui Hristos este inceput al invierii fiecarui om. Moartea nu mai are stapanire asupra celor ce isi asuma drumul catre mantuire si indumnezeire, insa, la fiecare pas al vietii, .....
Data: Mar 28, 2013
In cele ce urmeaza se vor prezenta cateva idei generale cuprinse in introducerea sustinuta de Mitropolitul Amfilohie Radovici la lansarea cartii sale "Taina Sfintei Treimi dupa Sfantul .....
Data: Mar 28, 2013
În debutul conferinţei, monahia Siluana Vlad a evocat importanţa înţelegerii contextului în care se desfăşoară lupta duhovnicească: „În această perioadă ne rugăm să ducem lupta cea bună, aşa că înainte să vorbim .....
Data: Mar 29, 2013
Sâmbăta trecută a fost una plină de bucurie pentru 54 de copii din 20 de familii ale parohiei „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil“ - Buruieneşti, comuna Bivolari, judeţul Iaşi. La iniţiativa părintelui paroh Adrian Ştefan Chelaru şi cu .....
Data: Mar 29, 2013
Partenerii evenimentului au fost Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi, Fundaţia „Solidaritate şi Speranţă“ a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Asociaţia .....
Data: Mar 29, 2013
Parohia Vlădiceni - Bârgăoani, Protopopiatul Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, a găzduit miercuri, 27 martie 2013, întrunirea Cercului pastoral Bârgăoani. De dimineaţă au fost oficiate Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite şi .....
Data: Mar 29, 2013
Dreapta credinta si rugaciunea pentru unitatea Bisericii - temelia vietii crestineDuminica a VII-a dupa Sfintele Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)Ioan 17, 1-13'In vremea aceea, ridicandu-si ochii Sai catre cer, Iisus a cuvantat: Parinte a venit .....
Data: May 16, 2010
Sfanta Cruce - semnul iubirii care invinge pacatul si moarteaDuminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit in cer, fara numai Cel Care s-a pogorat din cer, Fiul Omului, Care este in cer. Şi precum Moise .....
Data: Sep 12, 2010
Evanghelia Duminicii dupa Inaltarea Cinstitei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (Marcu 8, 34-38; 9, 1)Zis-a Domnul: cel care voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si mantuiasca sufletul sau il va pierde; dar .....
Data: Sep 19, 2010
Credinta in Hristos aduce vindecareEvanghelia Duminicii a VII-a dupa Rusalii (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum) Matei 9, 27-35.In vremea aceea, pe cand trecea Iisus, s-au luat dupa Dansul doi orbi; acestia strigau si ziceau: miluieste-ne pe noi, Fiule .....
Data: Jul 11, 2010
Cautarea Imparatiei lui Dumnezeu, prioritate a vietii vesniceDuminica a III-a dupa Rusalii (Despre grijile vietii)Matei 6, 22-33'Zis-a Domnul catre dansii: luminatorul trupului este ochiul; daca va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar daca ochiul tau va fi rau, tot .....
Data: Jun 13, 2010
Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).