Ani la rând au fost siliti sa accepte nedreptati: le-au fost impuse nume sârbesti, o limba si o biserica noua. În tot acest amar de vreme, românii de la sud de Dunare, din Valea Timocului, si-au pastrat graiul românesc, si-au pastrat rugaciunea în limba stramoseasca, chiar daca, de cele mai multe ori, aceasta a fost rostita seara, pe furis, în altarul propriilor case. Recent, peste 1.000 de copii au început sa învete în scoala, doua ore pe saptamâna, limba româna literara, un prim pas în lupta pentru pastrarea identitatii nationale. Aproape 200 de ani, românii din Valea Timocului, Serbia, au fost fara scoala, fara biserica, dar cu credinta în Dumnezeu si cu gândul ca, în cele din urma, tara-mama va razbi pentru binele copiilor ei. În anii dupa dobândirea libertatii între granitele tarii, românii din afara ei au batut la multe porti, însufletiti de împlinirea unui ideal: învatarea limbii materne în spatiul scolar si constructia propriilor biserici, în care sa se faca slujbe în limba româna. Sunt drepturi stipulate chiar în Constitutia Serbiei, care însa nu sunt respectate de autoritati, dupa cum sustin românii nostri. Astfel ca românii din Valea Timocului sunt una dintre ultimele minoritati din Europa private de drepturi elementare si care se lupta sa arate nu doar autoritatilor sârbe ca vlahul este totuna cu românul, ca cei aproximativ 60.000 de membri ai comunitatii, câti apar în documentele oficiale, sunt, de fapt, aproape 350.000. 350.000 de români care cer dreptul de a avea scoala si biserica proprii, asa cum se întâmpla în toate statele democratice ale Europei. Românii de aici îndura multa suferinta, doar pentru ca se declara români. Asta ar fi si explicatia pentru care, în mod oficial, la recensamânt, multi dintre ei renunta în a mai preciza ca sunt de nationalitate româna. Cei de la sate se declara sârbi pentru ca nu cunosc diferenta dintre nationalitate si cetatenie. Dupa cum ne-a spus parintele Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului si protopop al Daciei Ripensis, Securitatea sârba înca îi ancheteaza pe cei care participa la slujbele în limba româna, astfel ca parintele face apel la autoritatile române sa fie mai vehemente în ceea ce priveste sprijinul acordat românilor de aici, pentru a se evita asimilarea totala.

Unii parinti au fost supusi la presiuni uriase

Un prim pas în lupta pentru pastrarea credintei si traditiilor stramosesti s-a facut recent, odata cu introducerea în scoala a studierii limbii române. Doua ore pe saptamâna de „limba româna cu elemente de cultura si traditie nationala“ pentru care românii îndura în continuare: „Este un lucru pozitiv, un început bun, însa trebuie sa subliniem presiunile la care suntem supusi de autoritatile sârbe. Întâi de toate, orele au fost puse seara, joia, iar copiilor le este greu, mai ales pe timp de iarna, sa ajunga. Este un mod de a pune presiune si de a-i determina pe unii parinti si copii sa renunte. Mai mult, dupa ce i-au pus sa semneze (si au semnat ca vor limba româna), apoi i-au întrebat de zece ori daca sunt siguri ca îsi doresc asta. Or, asta înseamna tot ca vreti sa-i convingeti sa se lase. Unii parinti au fost supusi la presiuni si la serviciu, chiar ca pot ramâne fara lucru daca îsi înscriu copiii la cursurile de limba româna. Asa ca sunt lucruri catastrofale pentru un om de la sat, care stie atâta cât stie, care se teme de autoritati“, sustine parintele protopop. Parintele a mai subliniat faptul ca autoritatile române trebuie sa continue sa-i sprijine „mai hotarât, pe mai departe“, în caz contrar, ceea ce a debutat în aceasta luna noiembrie si a fost numit un „moment istoric“ va deveni în curând „istorie“. „Daca nu vom fi sprijiniti mai hotarât de catre tara-mama, n-o sa se reuseasca cu asta ce s-a început. Ar fi pacat, pentru ca am reusit sa rezistam atâtia ani în conditii mult mai vitrege, iar acum, în secolul XXI, cu tehnologie, televiziune, ziare, care pot reflecta lumii realitatea, adevarul, riscam sa ne pierdem“.

„Este nevoie de manuale specifice zonei Timocului“

Ministerul sârb al Educatiei a angajat doua profesoare care au început deja, în cele câteva scoli, sa predea alfabetul latin. De manuale însa, cel putin deocamdata, nu poate fi vorba. Parintele protopop puncteaza însa un aspect ce trebuie mentionat, acela ca este mai mult decât necesar ca viitorul manual sa fie tiparit si adaptat istoriei românilor din Timoc, asta pentru ca, în cele doua ore pe saptamâna, se va studia nu doar limba româna literara, ci si elemente de cultura si traditie româneasca, de istorie: „Din ce mi-a spus doamna profesoara de la Negotin, ar urma sa fie cumparate manualele dupa care învata si fratii nostri din Voivodina, însa aici apare o problema, pentru ca istoria românilor timoceni este diferita de cea a românilor din Banatul Sârbesc. În viitor cred ca trebuie sa se faca cât mai urgent un manual pentru românii din Valea Timocului, specific zonei, pentru ca altfel ar fi ca si cum am învata istoria unui alt popor. Nu e destul ca aici noua ne spun ca suntem vlahi, si nu români, astfel ca e necesar ca acesti copii sa învete istoria lor, cu elemente de cultura traditionala specifica acestui spatiu“. Tot în legatura cu manualele, este necesar sa amintim ca acestea vor costa aproximativ 10 euro, o suma mare pentru cei mai multi dintre românii de la sate.

De Ziua Nationala a României e sarbatoare si în Valea Timocului

Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis cu sediul la Negotin va organiza duminica, 1 decembrie, o manifestare religios-culturala menita sa marcheze Ziua Nationala a României si a românilor de pretutindeni. „Evenimentul de duminica va debuta cu oficierea Sfintei Liturghii, în bisericuta noastra de aici, închinata Sfântului Mucenic Ioan Valahul, si va continua cu un program cultural sustinut de mai multe grupuri folclorice, se vor cânta cântece patriotice si vom fi, la ceas aniversar, cu gândul împreuna, mândri ca suntem români“, ne-a spus parintele protopop Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului.

154 de sate suta la suta românesti

În Valea Timocului sunt 154 de sate suta la suta românesti si alte 48 de localitati mixte, iar dupa numarul locuitorilor, românii de aici sustin ca, în realitate, sunt între 300.000 si 350.000. Însa, conform recensamântului organizat de statul sârb în 2002, au fost înregistrati 40.000 de „vlahi“ si circa 3.000 de români-rumâni“. În acest spatiu, unde nu exista scoala româneasca, iar 200 de ani românii au fost supusi în mod sistematic procesului de asimilare, este o minune ca batrânii si copiii, deopotriva, înca mai vorbesc limba româna. Anul acesta, circa 150 de tineri din Valea Timocului studiaza în facultati din România si beneficiaza de burse oferite de statul român. (Reportaj semnat de Oana Nistor si publicat în “Ziarul Lumina” din data de 27 noiembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 793

Id: 35949

Data: Nov 27, 2013

Imagine: