Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a oficiat duminică Sfânta Liturghie la Mănăstirea Putna, care l-a serbat pe Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, al doilea mare ctitor al sfântului așezământ și cel care a lăsat scris în Testamentul său ca monahii să lucreze atât la mântuirea proprie, cât și la cea a viei celei de taină – poporul creștin.

Ierarhul a avut alături în slujire numeroși părinți din obște și alți clerici, printre care Părintele Aurelian-George Jambore, inspector la Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române, Părintele Viorel Ilișoi, consilier la Sectorul Economic al Centrului Eparhial Suceava, Arhim. Nectarie Clinci, exarh de zonă și starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei, Părintele Ionel Constantin Maloș, Protopop de Rădăuți, și Părintele Aurel Goraș, Protopop de Câmpulung Moldovenesc.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna.

În cadrul Sfintei Liturghii, Monahul Zaharia Schipor a fost hirotonit întru diacon, iar Arhidiaconul Sebastian Mircea întru preot. Ieromonahul Grigorie Iliescu de la Mănăstirea Sucevița, cu metania din Mănăstirea Putna, a fost hirotesit protosinghel.

La Sfânta Liturghie au mai participat 160 de credincioși din Solca, însoțiți de Parohul Sergiu Chioarță, precum și un grup de elevi de la Liceul Tehnologic Special din Bivolărie, însoțiți de preoții capelei liceului, Părintele Cristian Irina și Părintele Laurențiu Ștefan Grădinaru. Cel din umă a tradus pentru ei slujba în limbaj mimico-gestual.

Hristos ne înviază, scoțându-ne din singurătatea păcatului

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a vorbit despre minunea vindecării slăbănogului de la Vitezda.

„Mântuitorul a săvârșit minuni nu doar asupra persoanelor, ci și asupra naturii şi asupra Lui Însuşi. Minunile, iubiți credincioși, sunt fapte neobișnuite, considerate a fi mai presus de puterea noastră de înțelegere, prin care ni se descoperă lucrarea Preasfintei Treimi în lume”, a spus Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

„Astfel de vindecări aș vrea să vă spun că au săvârșit și apostolii; numai că ei le-au săvârșit în numele şi cu puterea Mântuitorului Hristos”, a precizat Preasfinția Sa. „Minunile au fost săvârșite pe fondul credinței și a voinței persoanelor care le solicitau.”

„Paraliticul în discuție nu-şi deplângea atât suferința, cât durerea sufletească a singurătății, a faptului că nu avea om. Dar de ce era singur?! V-ați întrebat? Era singur pentru că era păcătos și păcatul este cel care te înstrăinează și de adevărații prieteni, și de Dumnezeu. Afirmația găsită la părinții filocalici – «Singurătatea ucide» – nu este o simplă metaforă”, a mai spus ierarhul.

„Credința în Hristos l-a înviat, l-a purtat dincolo de ținerea sabatului; credința l-a înviat din moartea păcatului.”

Părintele Arhiepiscop a mai vorbit despre viața și lucrarea Sf. Ier. Iacob Putneanul și despre momentul găsirii moaștelor acestuia.

„Cultul moaștelor este o instituție de sorginte creștină fundamentată pe dogma prezenței lui Dumnezeu în viața omului, dar și a lucrării Duhului Sfânt în Biserică. O Biserică fără sfinți este o biserică fără Duh Sfânt. Cultul sfintelor moaște coboară adânc în Vechiul Testament”, a subliniat ierarhul, referindu-se la Cartea Regilor IV, 13, 21, în care se vorbește despre învierea unui mort aruncat în peștera Profetului Elisei.

Sf. Iacob Punteanul îndeamnă monahii să lucreze în „via de taină”

La sfârșitul slujbei, Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a vorbit despre Anul omagial al rugăciunii și a amintit că Sf. Ier. Iacob Punteanul îndemna la înmulțirea rugăciunii. Starețul a citit din prefața Antologhionului tipărit la Iași de sfântul ierarh în 1755.

„Dumnezeiasca rugăciune, aducând lumina lui Hristos în sufletele noastre, și risipind dintru dânsul negura ce-l vatămă pe el, îl face mai apoi cu mult mai luminat decât soarele, căci aievea știut este că cel ce vorbește cu Dumnezeu este mai sus de moarte și de stricăciune”, scria Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul în 1755.

Arhimandritul a citat și din Testamentul spiritual al sfântului, lăsat pentru părinții mănăstirii:

„Rogu-vă cu umilință pe voi toți ca să nu vă leneviți spre mântuirea voastră și a tuturor sufletelor, ci să lucrați fără lene și cu toată osârdia la via cea de taină (poporul creștin – n. red.), ca să câștigați împreună cu dânșii cununile și slava celor fericiți”.

Arhimandritul Melchisedec Velnic a propus ca la anul, când se împlinesc șapte ani de la canonizarea Sfinților Putneni, în cadrul ceremoniilor de sărbătorire a lor să fie organizat și un pelerinaj de la Putna la Sihăstria Putnei.

În cei 10 ani de mitropolie, (1750 – 1760), Sf. Iacob Putneanul a tipărit cincisprezece cărți, printre care și Bucvar – primul abecedar în limba română din Moldova, a ctitorit prima școală publică sătească din Moldova și a inițiat înființarea Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași, cel mai mare spital din zona Moldovei la ora actuală.

Pe parcursul zilelor de duminică și luni, moaștele sfântului au stat în pridvorul bisericii voievodale a mănăstirii, unde credincioșii le vor putea aduce cinstire.

Sărbătoarea Sf. Ier. Iacob Putneanul face parte din seria de manifestări dedicate Anului Jubileu – Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie, care marchează 500 de ani de la sfințirea Bisericii Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou de Suceava”, 500 de ani de la sfințirea Bisericii din Părhăuți, și 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Solca.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 326

Id: 76897

Data: May 16, 2022

Imagine: