Aula Academiei Romane a gazduit joi, 1 noiembrie 2012, o sesiune demarturii ale celor care au fost implicati in incercarea de salvarea ansamblului monastic de la Vacaresti, de la a carui distrugere atrecut un sfert de veac.Membri ai Academiei Romane, oameni de cultura si numerosi tineriau participat la rememorarea contextului si prezentarea etapelor ceau dus la stergerea de pe fata pamantului, nu si din inimileoamenilor, a ansamblului de arhitectura si de arta de laManastirea Vacaresti, nu de catre vremurile sub care traiescoamenii, ci de catre oamenii anumitor vremuri. Dupa cuvantul dedeschidere al acad. Dan Berindei, vicepresedintele Academiei Romane,pr. dr. Florin Şerbanescu, consilier patriarhal, delegatulPreafericitului Parinte Patriarh Daniel, a vorbit despre valoareaManastirii Vacaresti, a carei pieire a avut reverberatiiinternationale, si a marturisit presiunile facute asuprapatriarhului Iustin Moisescu de a muta Resedinta patriarhala laVacaresti si cauza pentru care Vacarestiul nu a avut totsprijinul Bisericii. "Tacerea patriarhului Iustin Moisescu in fatapresiunilor lui Ceausescu era expresia unei framantari interioareprofunde, era framantarea unui intaistatator al BisericiiOrtodoxe Romane care avea responsabilitatea pastrarii vetreiistorice a mitropoliei ce insemna sa fie distrusa daca ea se mutala Vacaresti", a spus pr. Florin Şerbanescu.Evocari ale tristului evenimentMarturii despre Manastirea Vacaresti au adus si doireprezentanti din partea Primariei Generale a Capitalei, dr. TraianRadu Negrei, director al Administratiei Monumentelor siPatrimoniului Turistic, si arh. Emanuel Alecsandru Papagheorghiu,director al Directiei Cultura, Invatamant, Turism.O marturie ampla si concludenta a dat-o prof. dr. Radu Ciuceanu,director al Institutului National pentru Studiul Totalitarismului,pentru care Manastirea Vacaresti are doua semnificatii: aceeade detinut la inchisoarea de acolo timp de doi ani, apoi caparticipant la lucrarile de restaurare si de valorificare aansamblului monastic. De asemenea, acad. Dinu C. Giurescu a evocatdemersurile scrise impreuna cu alte nume ale intelectualitatiiromanesti si a subliniat faptul ca gestul lor de atunci, acela dea-si spune parerea, de a arata autoritatilor ceea ce nu este binesi ceea ce se poate face, este cat se poate de actual si doresteca gestul lor "sa intareasca mintile si inimile celor de astazifiindca sunt foarte multe lucruri de indreptat in aceasta tara".In acelasi sens, acad. Razvan Theodorescu a evidentiat persoanele,precum Henriette Delavrancea, Constantin Noica, Grigore Ionescu s.a.,si memoriile care pledau pentru salvarea splendidului monument de laVacaresti, iar conf. univ. dr. Panait. I. Panait, pe atuncidirector al Muzeului de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti,a aratat rolul acestei institutii "care merita sa fie recunoscutaca o institutie de frunte a muzeografiei romanesti" in salvareaobiectelor de arta si a frescelor.Intre anii 1984-1986, arhitectii de la Institutul "ProiectBucuresti" au realizat schite, machete, proiecte pentru 12 variantediferite care demonstrau ca se putea construi Tribunalul, mult doritde Ceausescu, langa Manastirea Vacaresti, astfel aceastanefiind distrusa. "In ciuda faptului ca aceste machete au fost dusela Comitetul Central, iar macheta nr. 12, varianta 12, pe care totioamenii de specialitate o considerau a fi ideala pentru salvareamanastirii, cu perfidie a fost, pur si simplu, dosita", a aratatarh. Gheorghe Leahu, care a fost martorul direct al evenimentelor ceau dus la distrugerea ansamblului, prin notarile sale zilnice.Odata distrusa biserica Manastirii Vacaresti, Ceausescu arenuntat in 1989 la ideea de a face Tribunalul, dorind sa seconstruiasca o sala de congrese de 12.000 de locuri, in prezent peacel loc fiind un mall.Alte marturii au fost cele ale prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu,prof. univ. dr. Dan Mohanu, cel care a salvat o parte din fresceleManastirii Vacaresti. Acesta a atras atentia asupra peripluluitragic al acestor "fresce calatoare" expuse in mai multe muzee sia explicat momentele extragerii picturilor murale, un inceputsistematic al salvarii Vacarestilor din ceea ce se mai puteasalva.Dr. Florin Rotaru a citit un articol de sustinere nepublicat alfilosofului Constantin Noica, scris in timpul acelor tristeevenimente, dupa cum ne informeaza Ziarul Lumina.Deocamdata, Manastirea Vacaresti nu poate fi reconstruita, darse lucreaza la realizarea unui album de arta al manastirii,coordonat de acad. Razvan Theodorescu. In acest album, "Un sfert deveac de la martiriul unui monument bucurestean, ManastireaVacaresti", despre care a vorbit Anca Beatrice Todireanu, muzeografin cadrul Muzeului Municipiului Bucuresti, vor fi cuprinsemarturii, studii stiintifice si un fond impresionant de fotografiiale intregului ansamblu monastic. "Sunt constienta ca nu ne va fiusor pentru ca scopul albumului este de a incerca sa rectitorimin paginile lui acest edificiu de cult ortodox. Sa aratamfrumusetea si importanta acestei manastiri si sa nu o lasamsa piara din amintirea noastra!"Evenimentul a fost organizat de Institutul National pentru StudiulTotalitarismului si Sectia de Arte, Arhitectura si Audiovizual aleAcademiei Romane.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 658

Id: 25546

Data: Nov 2, 2012

Imagine: