DIALOG PENTRU PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALEConstatam cu ingrijorare ca Romania, ca si intreaga Europa, se confrunta cu o serie de fenomene care afecteaza integrarea sociala a persoanelor vulnerabile, cu efecte asupra respectarii egalitatii de sanse in ceea ce priveste accesul la piata muncii, la resurse, bunuri si servicii. De asemenea, in contextul crizei economice actuale, s-a semnalat cresterea atitudinilor si abordarilor care au ca efect excluziunea sociala a categoriilor defavorizate, cu urmari asociate multiple la nivelul stabilitatii, coeziunii si pacii sociale.Astfel, pornind de la faptul ca opera sociala a Bisericii izvoraste din Evanghelia iubirii lui Hristos pentru toti oamenii si din Sfanta Liturghie a Bisericii, in care este celebrata iubirea milostiva si jertfelnica a lui Hristos pentru mantuirea oamenilor, avand in vedere realitatile concrete si necesitatile multiple din domeniu precum si prevederile cuprinse in Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor (Legea nr. 489/2006), care stipuleaza faptul ca Statul Roman recunoaste Bisericii Ortodoxe Romane si celorlalte culte religioase din Romania rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural, de parteneri sociali si de utilitate publica, precum si statutul de factori ai pacii sociale, Patriarhia Romana si Guvernul Romaniei au semnat, in data de 2 octombrie 2007, Protocolul de Cooperare in domeniul incluziunii sociale, document-cadru prin care se doreste reglementarea actiunilor de cooperare in domeniul incluziunii sociale, potrivit competentelor stabilite in documentele de organizare si functionare ale fiecarei parti semnatare, precum si a dispozitiilor legale cu incidenta asupra activitatilor pe care partenerii le vor derula.Domeniul prioritar, pentru care s-a convenit sa se coopereze, este intarirea mecanismului national de promovare a incluziunii sociale in Romania prin intensificarea dialogului social in vederea imbunatatirii cadrului normativ si institutional din domeniul incluziunii sociale, atat la nivel central cat mai ales local. Astfel, prin acest protocol s-au creat premisele implicarii Bisericii Ortodoxe Romane in sustinerea, dezvoltarea si diversificarea sistemului national de servicii sociale, precum si al sau propriu, in contextul in care actiunea social-filantropica a Bisericii este chemata sa raspunda unor cerinte si standarde tot mai ridicate, mai ales prin intermediul organizatiilor neguvernamentale.Totodata, acest document arata preocuparea comuna si responsabilitatea comuna a Guvernului Romaniei si a Bisericii Ortodoxe Romane de-a ajuta pe cei defavorizati: oameni saraci, copii fara parinti sau cu parinti plecati in strainatate, batrani singuri si neajutorati si alte categorii sociale aflate in suferinta, iar implicarea Bisericii in asistenta sociala este deodata o vocatie spirituala si o necesitate practica, urmare fireasca a practicii si traditiei bimilenare a Bisericii de a ajuta la diminuarea si alinarea suferintei umane.Aceste accente noi privind dialogul sistematic si cooperarea dintre Stat si Biserica in domeniul vietii sociale se explica nu numai prin increderea de care se bucura Biserica in randurile populatiei Romaniei, romanii fiind unul dintre popoarele cele mai religioase ale Europei, ci si prin nevoia de a face fata multor probleme de ordin social care nu sunt numai probleme sociale ale Statului, ci si probleme pastorale ale Bisericii sau ale cultelor religioase.Cu alte cuvinte, libertatea sau autonomia cultelor fata de Stat si egalitatea cultelor religioase in fata Statului nu exclud coresponsabilitatea si cooperarea lor cu Statul pentru rezolvarea problemelor majore si urgente ale societatii romanesti actuale, intrucat adevarata libertate este libertatea de-a savarsi binele, de-a contribui la binele comun.In acest context, consideram ca o atentie deosebita trebuie acordata reflexiei comune privind natura si finalitatea libertatii, relatia dintre libertate si responsabilitate in societatea de astazi, dar, mai ales, relatia dintre libertatea individuala si solidaritatea sociala pentru ca libertatea in actiune are nu numai o consecinta terestra sau sociala, ci si una transcendenta sau spirituala eterna (cf. Matei 25, 31-46). Din aceasta perspectiva, cooperarea Bisericii cu Statul in domeniul asistentei sociale inseamna forte unite pentru o eficienta mai mare si o semnificatie spirituala mai profunda, baza comuna pentru programe social-filantropice si spiritual pastorale extinse.In concluzie, apreciem ca, prin politici si programe coerente, care sa inceapa cu educatia pentru demnitatea umana si prevenirea excluziunii sociale, putem contribui substantial la sustinerea eforturilor comunitare de aparare a demnitatii umane si de insanatosire a vietii sociale.† D A N I E L,PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 700

Id: 3364

Data: Nov 17, 2009

Imagine: