'Aratati-mi un oras mai patriotic ca Brasovul.' Este marturia de recunostinta a marelui poet Mihai Eminescu pe care a pronuntat-o de repetate ori, cand isi aducea aminte de Brasov. Manat de aceste sentimente pentru orasul de la poalele Tampei, Eminescu a dedicat brasoveanului Andrei Muresanu celebrul sau poem, iar in poezia 'Epigonii' ii dedica frumoase versuri.Nu avea decat 14 ani cand Mihai Eminescu soseste la Brasov (intre 9 iulie si 21 septembrie 1864) cu trupa de teatru 'Fani Tardini Vladicescu'. In sala de festivitati de la Gimnaziul 'Andrei Şaguna' sunt prezentate mai multe piese de teatru, intre care si 'Razvan si Vidra' a lui B.P. Hasdeu, iar Eminescu juca rolul ciobanului din aceasta piesa. Documentele brasovene confirma un nou popas al tanarului poet in anul urmator. Cunoscand Biserica 'Sfantul Nicolae' si obiceiul Junilor din Şcheii Brasovului, scrie o frumoasa poezie, una din primele sale poezii, dupa cea dedicata altui brasovean, Aron Pumnul (originar din Cuciulata), care i-a fost profesor la Cernauti. Acum, la Brasov, scrie poezia 'Invia-vor voievozii', cunoscuta doar dintr-o obscura publicatie a istoricului brasovean Nicolae Sulica de la Targu Mures, din care se constata referinta directa la biserica scheiana si obiceiul Junilor.In stagiunea anilor 1867-1868, Eminescu se gaseste din nou la Brasov, insotind trupa lui Mihai Pascali. In Sala 'Reduta' din Brasov au loc mai multe spectacole, intre care si celebra piesa a lui Dimitrie Bolintineanu 'Mihai Viteazul dupa batalia de la Calugareni'.Brasoveanul Constantin Popazu - 'doctorul' lui Mihai EminescuFiu al negustorului brasovean Constantin Popazu, nepot al cunoscutului protopop Ioan Popazu si var primar al lui Titu Maiorescu, viitorul doctor Constantin Popazu se naste in Şcheii Brasovului in 1858 si dupa absolvirea Gimnaziului Şaguna, ridicat de unchiul sau Popazu, continua studiile universitare la Viena in cadrul Facultatii de Medicina, devenind membru al societatii 'Romania Juna', fiind cel care a organizat una din cele mai frumoase manifestari ale societatii, in iunie 1882, pentru care a primit multumiri publice din partea membrilor 'Junimii' de la Iasi. Prietenia cu varul sau primar, Titu Maiorescu, favorizeaza si legaturile lui Constantin Popazu cu Eminescu.In toamna anului 1883, cand se declanseaza boala marelui poet, Constantin Popazu se afla la Bucuresti, la varul sau Maiorescu, si vizitand pe marele poet in Spitalul Caritas al doctorului Şutu din Bucuresti constata tratamentul insuficient al bolnavului si propune varului sau Maiorescu sa-l interneze in spitalul de langa Viena.Eminescu, trimis la sanatoriul din VienaInitial, Maiorescu nu credea ca sanatoriul vienez poate insemna mai mult decat cel bucurestean si doar la insistentele surorii sale si ale varului Popazu se convinge. 'Am gasit si gasesc ducerea lui (Eminescu) la Viena cu totul nefolositoare - scria surorii sale, Emilia Maiorescu (casatorita Humpel), care deschisese la Brasov un institut francez) (…) Dar fiindca erai de alta parere si o ducere a lui Eminescu la Viena nu strica, ti-am indeplinit dorinta fara impotrivire, dupa cum ti-am spus-o dela Iasi. Intre timp am adunat fondurile, pana acum sunt disponibili 3.000 franci, cea mai mare parte din ei de la mine. Maine la orele 9 Eminescu pleaca la Viena in compania prietenului sau Chibici si a gardianului de la Şutu…' (Buletinul Mihai Eminescu, Cernauti-Piatra Neamt, an XII, 1941, nr. 19, p. 25).Intr-adevar, plecarea are loc in compania prietenului Chibici si a gardianului de la spitalul doctorului Şutu in 20/1 noiembrie 1883, dar cu un popas brasovean. Coborand din tren este asteptat la Brasov de doctorul Constantin Popazu pentru a-l insoti intr-un alt tren spre Viena.La Brasov, dupa cum marturiseste Sextil Puscariu, invocand marturiile lui Constantin Popazu, 'coborand din tren, facea odata in aer cu geamantanul sau zicand: Traiasca Romania Unita!' (Sextil Puscariu, Memorii, Bucuresti, 1978, p. 758). Daca Eminescu isi ducea personal geamantanul cu care cobora la Brasov, insemna ca se gasea in deplina cunostinta, iar strigatul sau unionist pornea dintr-o traire patriotica autentica, chiar daca acesta se emitea cu 35 de ani inainte de Marea Unire. Ajuns la Viena, crezandu­se tot intr-o localitate transilvaneana striga din nou la coborarea din tren: 'Romania liberata, Romania liberata!'.Scrisoarea lui Eminescu de la Şcheii BrasovuluiInternat in ospiciul doctorului Obersteiner, la Ober Dobling, prin intermedierea doctorului Constantin Popazu, dupa doua saptamani, revenindu-si din starea letargica, scrie o impresionanta scrisoare prietenului sau Chibici Ravneanu, 'un minunat document psihologic', cum aprecia Maiorescu.Ne-a fost dat sa aflam in Şcheii Brasovului aceasta scrisoare, dar spre surprinderea noastra constatam ca un alt exemplar a fost cunoscut de George Calinescu. Ceea ce ne ingaduie sa credem ca acesta este originalul este faptul ca filigranul hartiei (de Campulung) este similar cu cel al scrisorilor emise de Constantin Popazu. Banuim ca Titu Maiorescu a trimis scrisoarea la Brasov surorii Emilia tocmai pentru a-i dovedi starea psihologica a poetului si a observa 'cata limpezime are', cerandu­i chiar sa o pastreze. (Buletinul Eminescu, op. cit. p. 25) 'Sufar cumplit, iubite Chibici, de lovitura morala pe care mi-a dat-o boala, o lovitura ireparabila care va avea influenta rea asupra intregului rest al vietii mele, ce voiu avea­o de trait. Asemenea, nu stiu nimic asupra pozitiei pe care mi-ati creat-o in acest institut. Cine plateste pentru mine aici si cine are grija de mine?', se arata in scrisoarea datata 12/24 ianuarie 1884.In timp ce Eminescu era internat, Maiorescu urmarea cu atentie, dar din umbra, soarta marelui poet, iar Constantin Popazu il vizita si raporta varului sau toata situatia. Maiorescu insusi il viziteaza pe Eminescu de mai multe ori insotit de Constantin Popazu. Intr-o scrisoare adresata lui Maiorescu (30 ianuarie 1884) Popazu arata: 'De la plecarea d-tale am vazut pe Eminescu de mai multe ori. Starea lui se amelioreaza din zi in zi si daca progresul spre bine se va face, tot asa de grabnic ca pana acum, atunci este buna speranta ca peste putin timp va putea esi din institut'.Alaturi de alte marturii brasovene, prietenia poetului national cu doctorul brasovean Constantin Popazu se inscrie in siragul de marturii care au inzestrat scurta si putin fericita viata a marelui nostru poet.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 920

Id: 19331

Data: Jan 16, 2012

Imagine: