Increstinarea timpurie a poporului nostru este dovedita, printre multe altele, si de numeroase descoperiri facute de istorici in necropolele dobrogene. Acestea sustin din plin ipoteza ca in Scythia Minor au existat crestini inca din primele secole. Inventarul modest, dar specific unui ritual crestin, identificat recent intr-un cimitir decopertat in vechiul Tomis, spre exemplu, a fost datat de catre specialisti ca apartinand secolelor al II-lea si al III-lea d.Hr. Tendinta de a marca pentru posteritate locul unde cei repausati isi vor petrece somnul de veci, evidentiata inca din secolele al II-lea si al III-lea, era in secolele al IV-lea si al V-lea generalizata in Dobrogea. Ea demonstreaza ca in aceasta perioada se trecuse total de la la ritul funerar al incinerarii la cel al inhumarii trupurilor, in asteptarea Judecatii de Apoi si a invierii de obste. Orientarea V-E a mormintelor i-a determinat pe cercetatori sa le considere fara dubiu crestine, ipoteza intarita si de epitaful descoperit in teritoriul necropolelor din secolul al III-lea, pus in amintirea unei oarecare Matrona, care isi schimbase 'credinta', nemaifiind din acest motiv ingropata alaturi de sotul sau si de cei doi copii.Intr-un alt mormant tomitan, s-a gasit un opait din lut ars care are incizat pe fund, de trei ori, semnul crucii. Obiectul a fost datat, pe baza celorlalte materiale descoperite in sit si a tipologiei, ca provenind din secolul al III-lea. Istoricul Ion Barnea spune despre acest artefact ca este 'cel mai vechi obiect crestin descoperit la Tomis'. In aceeasi necropola, dar intr-un alt mormant, a fost descoperit un alt opait, care are ca decor doi pesti suprapusi, simboluri ale crestinismului primar.Din aceeasi perioada istorica face parte si fibula din aur cu capetele in forma de bulb de ceapa, pe al carei arc se afla incizat numele INNOCENS, antroponim cunoscut in lumea crestina timpurie, descoperita in 1978 intr-un mormant de inhumatie din apropierea municipiului Galati. Tabloul raspandirii crestinismului dintre Dunare si Marea Neagra poate fi completat cu o alta descoperire facuta la Barbosi, tot in apropierea municipiului Galati. Este vorba despre doua cruciulite de sidef, de mici dimensiuni, care se purtau probabil la gat sau aplicate pe haine si care dateaza din timpul lui Alexandru Sever (222-235).Descoperirile din Scythia Minor, de aceeasi varsta cu cele de la IerusalimUnii exegeti sunt de parere ca crucea nu este anterioara secolului al III-lea, deoarece crestinii s-ar fi expus pericolelor. Ipoteza insa este infirmata de o serie de descoperiri din Siria si din catacombele romane, precum si de literatura apologetica ce atesta cinstirea ei timpurie, inca din secolul al II-lea. Mai mult, descoperiri epigrafice facute in centre cu veche traditie crestina, cum ar fi Ierusalim, Asia Mica, Roma, arata ca sigle desemnand pe Mantuitorul Iisus Hristos si pe Maica Sa au fost utilizate de crestini chiar din veacul al II-lea, dar numele sacre ale Persoanelor Treimii, Fecioarei si ale altor personaje sfinte s-au impus in paleografia crestina de sorginte greaca si latina abia din secolul al IV-lea, odata cu oficializarea crestinismului. Descoperirile facute in zona Scythiei Minor si cele de la Dunarea de Jos, despre care am amintit mai sus, nu fac decat sa confirme, inca o data, contemporaneitatea crestinismului romanesc cu cel existent la Ierusalim, in Siria sau la Roma inca de la inceputurile sale.Banchet funerar din cavoul cu picturi de la TomisIncepand cu secolul al IV-lea, remarcam la Tomis o dezvoltare evidenta a elementului crestin, pusa in evidenta si in domeniul funerar. O stela funerara din aceasta perioada nu lasa nici o urma de indoiala cu privire la caracterul ei. Astfel, intr-o inscriptie care se refera la doua defuncte, Aurelia Ianuaria si Aurelia Domna, apare expresia 'sa-si dea sufletul lui Dumnezeu'. Aceasta stela a fost cercetata de istoricul Ion Barnea, iar concluzia a fost aceea ca avem de-a face cu un obiect crestin.In 1988, pe faleza de nord a orasului Constanta, in timp ce se sapa pentru fundatia unui bloc de locuinte, a fost descoperit ceea ce avea sa fie numit 'Cavoul cu picturi', unde erau mai multe morminte orientate crestineste. Cavoul a fost datat in a doua parte a secolului al IV-lea, in baza stilului naturalistic, a decorului floral si faunistic combinat cu ornamente geometrice. In acest cavou este zugravit un banchet funerar, cu similaritati reprezentate intr-o scena descoperita in catacomba Santi Pietro e Marcellino de la Roma. La Tomis, insa, exista un element in plus: pe masa este pictat un peste (simbol crestin), iar deasupra persoanei din dreapta scenei a fost scris 'IRENE', adica 'IRINI'a 'PACE'.Tot din perioada acestui secol, fac parte si alte inscriptii cu caracter crestin, cum ar fi epitaful de marmura cu un fronton triunghiular, care are in centrul stelei funerare o coroana ce se termina in partea de jos cu doua frunze de iedera, iar in centru coroanei se afla monograma crestina si crucea monogramatica, alaturi de textul 'Torpilla din Epiphaneia de 25 de ani'.Episcopul Timotei si primul hram cunoscut al unei biserici tomitaneCu totul deosibita este informatia pe care ne-o ofera inscriptia crestina descoperita pe o masa de agapa din secolul al IV-lea, care privine probabil tot dintr-un cavou pictat si care spune: 'FERICITUL TIMOTEI DIN PARTEA LUI DINIOS CU NUMELE DE NEOFIT ENMANUEL'. Aceasta inscriptie are intre cuvintele al doilea si al treilea reprezentat un porumbel, iar la sfarsit un peste. Numele Timotei precum si apelativul 'Fericitul' l-au facut pe Ion Barnea, ca si pe alti cercetatori, sa considere ca ar fi vorba chiar despre episcopul Timotei al Tomisului, care a participat la Sinodul de la Efes, din anul 431.Tot din aceasta serie a mormintelor pictate mai face parte inca unul inedit, datat tot in secolul al IV-lea, ce contine scene crestine in care apar simbolurile porumbelului, ghirlande, doua capete de ingeri si doua figuri umane. Apoi, epitaful gotului crestinat Terentius, care are ca decor o cruce asezata pe un vrej de iedera si monograma inscrisa in cerc.La fel de spectaculos ca si inscriptia referitoare la Timotei este si textul sapat pe o stela de marmura, care are cruci in partea de sus, la mijloc si in partea de jos, si care spune: 'Aici odihneste Maru, de doi ani, 10 luni si 14 zile, fiica lui Ioan, administratorul (bisericii) Sfantului Ioan'. Aceasta este prima mentiune care face referire la hramul unei biserici de pe teritoriul romanesc, din care aflam si numele primului epitrop cunoscut la noi. Stela funerara dateaza tot din secolul al IV-lea.Misteriosul episcop martirizat la Tomis In acelasi context, putem sa mai amintim si de o placa fragmentara de marmura care pomeneste de un episcop martir al carui nume nu este cunoscut insa. Se banuieste ca ar fi totusi vorba despre Titus sau Philus, deoarece Acta Sanctorum aminteste pentru ziua de 31 ianuarie la Tomis un episcop cu acest nume, martirizat in persecutia lui Luciniu (319-320). Placa a fost pusa la intrarea unui martirium cladit la ceva vreme dupa martiraj (sfarsitul secolului al IV-lea - inceputul secolului al V-lea).In randul acestor marturii crestine care provin din necropole dobrogene din secolul al IV-lea, cercetatorii Ion Barnea si Alexandru Suceveanu mai aseaza si opaitul de lut descoperit in 1905-1906, care are reprezentat pe el pe Hristos in picioare, in costum antic, binecuvantand cu ambele maini, iar de jur imprejur, inscriptia 'Pacem meam do vobis' si in chenarul circular reprezentate busturile celor 12 apostoli. Şi tot din aceasta perioada dateaza si edificiul funerar al lui Eutalios din Cezareea (important si bine-cunoscut centru crestin, patria Sfantului Vasile cel Mare, care a avut stranse relatii de prietenie cu Bretanion, episcopul Tomisului, conform actului martiric al Sfantului Sava de la Buzau, din 12 aprilie 372), al carui epitaf este dedicat memoriei sotiei sale Kaliope, epitaf prin care cere lui Dumnezeu sa o aseze in lumea celor drepti. Putem sa afirmam, in concluzie, ca toate aceste descoperiri facute in necropolele dobrogene din primele patru secole crestine arata ca Biserica tomitana avea nu numai o solida prezenta in teritoriu ci si o puternica organizare administrativa. Aceste elemente dovedesc existenta unei importante si valoroase mosteniri crestine, ale carei temelii au fost zidite odata cu predica primului intre cei chemati la apostolie de Domnul, Sfantul Andrei, cel care, odata cu cuvantul Evangheliei Mantuitorului, ne-a facut si pe noi, romanii de astazi, prin stramosii nostri, contemporani cu sfintii (Articol realizat de Dumitru Manolache si publicat in Ziarul Lumina din data de 10 aprilie 2010).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 836

Id: 5597

Data: Apr 10, 2010

Imagine: