Iconografia praznicului Nasterii Domnului isi are izvorul in Evanghelia dupa Luca pentru nastere si in cea dupa Matei pentru inchinarea magilor. In schimb, scenele imbaierii Pruncului si cea cu Iosif de-o parte isi au sursa in relatarile apocrife ale caror scopuri didactice nu pot sa fie ignorate.Totul se petrece in taina. 'Cel mai de seama eveniment de la zidirea lumii are loc in tacere, nestiut si necunoscut de nimeni. Conducatorii spirituali ai evreilor, fariseii, carturarii, nici nu banuiesc ca in acea clipa unica se naste Mesia, pe care toata traditia lor Il astepta si Il pregatea'.Dionisie din Furna, in celebra sa 'Erminia picturii bizantine', indruma ca icoana Nasterii Domnului sa fie pictata in acest fel: 'Pestera si intr-insa, la partea cea dreapta, Nascatoarea de Dumnezeu ingenuncheata, punand in iesle pe Hristos infasat ca un prunc; si Iosif ingenuncheat de-a stanga, avandu-si mainile incrucisate la piept. Şi dinapoia ieslei un bou si un asin, uitandu-se la Hristos. Şi dinapoia Preasfintei Fecioare si a lui Iosif, pastorii tinand toiege si uitandu-se cu mirare la Hristos; si dinafara de pestera, oi si pastori, unul zicand cu fluierul, si altii uitandu-se in sus cu frica; si deasupra lor un inger ii binecuvanteaza si le vesteste nasterea lui Hristos. Şi deasupra pesterii, prin nori, multime de ingeri, tinand hartii, zic: 'Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire'. Şi steaua pe cer, in mijlocul lor, deasupra pesteri avand raza mare, care se coboara in jos pana la capul lui Hristos. Şi dinspre cealalta parte, magi cu imbracaminte imparateasca, calari pe cai aratandu-si steaua unul altuia. (Cand se picteaza si cele doua femei care spala pruncul, una este moasa Zelemi, alta Salomeea.)'Participarea intregului Cosmos 'la minunea Nasterii ne transfigureaza si pe noi si ne transpune intr-un alt sens al existentei noastre, ne preface in oameni noi, plini de adevar si de dragoste, oameni intru care salasluieste pacea cea mai presus de minte'.Lumina din pesteraPestera este un fel de abis negru pe care-l strapunge lumina Pruncului infasat in alb, absenta in Evanghelii, si sugereaza intunericul 'mijlocul umbrei mortii' (Ps. 22, 4) din care Hristos vine sa ne scoata si sa ne elibereze. 'Pictura ortodoxa infatiseaza pestera intunecoasa pentru a simboliza prin culoarea neagra lumea, care s-a intunecat din cauza pacatului si care va lumina de acum lumina lui Hristos'. Numit 'Soarele Vietii' de multi Parinti ai Bisericii care vad in Lucifer 'astrul mortii', Hristos se angajeaza in lupta impotriva raului si a intunericului pana la biruinta finala, cand totul va fi umplut de lumina.Acest altar in forma de mormant dezvaluie 'painea cea vie, care s-a pogorat din cer', trupul dat 'pentru viata lumii' (In. 6, 51). Ce sa spunem apoi de scutecele metamorfozate in giulgiuri de inmormantare? Inauntrul pesterii este asezat Pruncul nascut infasat, pentru ca pestera, ieslea, fasa sunt semne ale golirii dumnezeirii, a pogoramantului, a acelei mai mari smerenii a Aceluia Care, fiind nevazut in firea Sa cea dumnezeiasca, se face vazut in trup din dragoste fata de om, in acest fel aratand dinainte moartea si ingroparea Sa, mormantul si giulgiurile. Icoana Nasterii din scoala lui Rubliov Il arata pe Prunc in centrul compozitiei, cu capul in axa unei cruci nevazute care structureaza ansamblul. In aceeasi linie cu steaua, 'astrul' mentionat de Evanghelistul Matei (2, 2) si care simboliza deja in iconografia pagana prezenta dumnezeirii, trei raze coboara din cer peste Prunc, marcand astfel participarea Treimii la eveniment. Mantuitorul lumii, pe care generatii de vizionari si de profeti L-au asteptat, Se descopera pentru prima data umililor pastori sub chipul pruncului plapand. Cat de departe suntem de teofaniile solemne din Vechiul Testament! Inauntrul pesterii, in spatele ieslei sunt pictati un bou si un asin. Pictorul este inspirat din profetia lui Isaia: 'Boul isi cunoaste stapanul si asinul ieslea Domnului sau, dar Israel nu ma cunoaste, poporul Meu nu Ma pricepe' (Is. 1, 3). Sfantul Grigorie de Nyssa vede in bou imaginea evreilor legati prin Lege, in asin pe cea a paganilor sclavi ai idolatriei pe care Hristos vine sa-i elibereze de jugul lor.Maica Domnului este figura din icoana care se distinge prin marimea ei si prin locul care il ocupa in icoana. Ea se odihneste, aproape de pestera, pe un strat de culoare purpurie, semn al regalitatii, deoarece maternitatea sa dumnezeiasca o face Maica lui Dumnezeu - Teotokos, cum ne invata si Sinodul de la Efes (431). 'Fecioara Maria pare a medita profund la evenimentele care urmeaza sa vina: Crucea, Mormantul...' Alteori, privind cu seninatate spre Iosif, pare a cauta sa-i alunge din suflet orice umbra de nedumerire cu privire la zamislirea mai presus de fire, spre a putea invinge el ispita celui rau. Privirea ei depaseste prezentul fara sa se opreasca asupra Fiului sau, asa cum face in general o mama, ceea ce-i confera scenei un element profetic.Din restul figurilor reprezentarii, ingerii, pastorii si magii se picteaza in partea de sus a icoanei, iar Iosif si moasele se picteaza in partea de jos. Un inger, conform cu relatarea evanghelica, vesteste pastorilor marea bucurie a mantuirii prin Nasterea Domnului, iar altii slavesc pe Dumnezeu intru cele inalte. Un pastor canta din fluier adaugand muzica omeneasca la psalmodia cereasca. Dintre ingeri, cel care priveste spre cer preamareste si lauda pe Dumnezeu pentru marea Lui purtare de grija fata de faptura Sa cazuta sub robia pacatului, iar celalalt, cu privirile spre pastori, se infatiseaza ca vestitor al pacii pe pamant si al bunavoirii intre oameni. Dupa ce ingerul rosti solia de bucurie, multime de oaste cereasca se ivi impreuna cu el inaltand laude lui Dumnezeu.Omenirea care isi asteapta MantuitorulDaca pastorii reprezinta poporul evreu, Magii personifica lumea pagana. De origini si rase diferite, ei subliniaza universalitatea mantuirii aduse de Prunc. Preoti persi, astrologi, Magii erau convinsi de influenta astrilor asupra destinului uman. Steaua Betleemului ii conduce la Hristos, 'steaua care straluceste dimineata' (Apoc. 22, 16). 'Cei ce slujeau stelelor de la stea au invatat sa se inchine Ţie'. (Troparul praznicului). Magii sunt reprezentantii idolatrilor, care vor constitui Biserica lui Hristos dintre neamuri, in timp ce pastorii reprezinta Biserica dintre iudei. 'Magii i-au adus daruri pruncului Iisus: aur, tamaie si smirna. Noi sa ne straduim sa-i aducem aurul iubirii catre Dumnezeu si catre aproapele, tamaia rugaciunii curate si a lepadarii pacatului si a toata faradelegea si smirna faptelor celor bune evanghelice'.In partea de jos a icoanei, la stanga, este pictat Iosif. El este adancit in ganduri. In fata lui sta satana sub forma unui pastor batran cocosat. Interesanta reprezentare! El seamana in sufletul dreptului Iosif indoiala si-i aduce in minte ganduri despre care vorbesc Evangheliile apocrife si troparele sarbatorii. Persoana sa in icoana arata drama lui personala si a intregului neam omenesc in greutatea de a primi pe Cel care este mai presus de cuvant si intelegere, adica intruparea Fiului lui Dumnezeu. De cealalta parte a lui Iosif, in extremitatea de jos a icoanei, sunt infatisate doua femei care pregatesc baia Pruncului dumnezeiesc.Chezasia mantuirii noastre, a tuturor, este prezenta tainica a Mantuitorului Hristos pe pamant, in Biserica Sa cea Sfanta; iar dobandirea mantuirii de catre fiecare dintre noi este strans legata de implinirea datoriilor noastre inalte de crestini. Acest adevar este limpede aratat in icoana si in cantarea bisericeasca: 'Hristos pe pamant, inaltati-va!' (Articol publicat in 'Ziarul Lumina' din data de 24 decembrie 2010)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 615

Id: 10963

Data: Dec 24, 2010

Imagine: