Sfantul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Catedralei patriarhale si al Bucurestilor, este cinstit astazi, 27 octombrie.Inca de vineri, 23 octombrie, pelerinii s-au asezat la randul ce duce spre racla cu sfintele sale moaste, informeaza cotidianul Ziarul Lumina . Au venit din toate colturile tarii, chiar si de peste hotarele ei. Sfantul ii aduna in jurul sau, nu de azi, de ieri, ci de peste 200 de ani. Din 1792 este considerat ocrotitor al Bucurestiului. Pelerinii primesc de la moastele sale facatoare de minuni vindecarea bolilor trupesti si pleaca usurati, senini, luminati si indreptati prin rugaciunile si binecuvantarea Sfantului.Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou a trait pe vremea dinastiei romanesti a Asanestilor. Acesta a fost pastor al vitelor din satul sau Basarabi, din dreapta Dunarii, vizavi de orasul Giurgiu. La varsta maturitatii s-a retras la manastire si apoi in pustie, unde a si murit. Peste cateva sute de ani, pe timpul stapanirii turcesti in Peninsula Balcanica, moastele sale neputrezite au fost descoperite in albia raului Lom si duse in satul Basarabi. Auzind despre aceasta descoperire, domnul crestin al Ţarii Romanesti a trimis mesteri si bani pentru a ridica acolo o biserica, unde sa fie asezate moastele Sfantului. In vremea razboiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltacov a trecut Dunarea, calcand Rusciucul si o serie de sate, intre care si Basarabi. Gasind moastele Sfantului Dimitrie, generalul evlavios le-a ridicat si le-a adus la Bucuresti, in Catedrala Mitropoliei, cu gandul de a le duce in Rusia. Insa, Sfantul nu a mai voit sa plece. La rugamintea bogatului si influentului boier roman Hagi Dimitrie, de a nu instraina sfintele moaste, generalul rus le-a daruit bucurestenilor. Ca ocrotitor al Bucurestiului a pazit ca un strajer, de pe Dealul Patriarhiei, locuitorii de pe malurile Dambovitei. In vremurile de necaz, racla cu sfintele sale moaste era scoasa in procesiune pe strazile Capitalei. Asa s-a intamplat in timpul epidemie de ciuma bubonica din anii 1813-1814, numita si ciuma lui Caragea (pe atunci era domnitor Ioan Gheorghe Caragea). Mureau zeci de oameni zilnic. La cererea domnului, s-a facut procesiune cu moastele Cuviosului Dimitrie. Drept rasplata pentru ajutorul invocat, epidemia a scazut in intensitate, locuitorii Capitalei reusind sa scape de cumplitul blestem. Sfantul Cuvios Dimitrie a raspuns rugaciunilor credinciosilor si pe timp de seceta, cand sub domnia lui Grigore Ghica, pe la 1827, in Muntenia, lipsa apei facuse ravagii mari in agricultura. Legat de procesiunea de atunci a ramas si o intamplare hazlie. Ploaia a cazut chiar din timpul pelerinajului, incat Voda, boierii si norodul care erau dupa Sfant fura udati pana la piele. Şi ploaia a tinut trei zile, cu mici intreruperi, aveau sa scrie cronicile vremii. Şi holera din 1831 a starpit-o rugaciunile Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou. La cererea generalului Pavel D. Kiseleff, presedintele Divanului Ţarii Romanesti de atunci, in data de 15 septembrie, moastele Sfantului au fost duse pe Campia Filaret, unde, in prezenta autoritatilor militare ruse, a preotilor si credinciosilor, mitropolitul si calugarii au facut rugaciuni pentru incetarea urgiei. Din ziua aceea si pana la inceputul lunii octombrie a scazut repede numarul mortilor, care pana atunci atinsese 160 pe zi, mai consemneaza cronicile.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 692

Id: 3061

Data: Oct 26, 2009

Imagine: