Cum poate Ortodoxia sa ramana fidela provocarii de a fi un actor principal in misiunea de evanghelizare a lumii? Putem vorbi de o prezenta ortodoxa in tari care aparent nu au nici o legatura cu Ortodoxia? Ce poate oferi un ortodox lumii in care traieste?Prezenta ortodoxa in tarile Europei Occidentale este o provocare atat pentru spatiul mai mult sau mai putin crestin al acestor tari, cat si pentru credinciosii ortodocsi insisi. De multe ori se ridica problema rolului Ortodoxiei in acest spatiu. Ce vrem si ce putem sa oferim unei lumi care nu asteapta numaidecat ajutorul nostru? Este providentiala aceasta prezenta sau este doar o reactie eclesiologica pe termen scurt sau mediu la exodul masiv al populatiilor din tarile estice ale Europei? Un fapt incontestabil este ca nu putem nega efervescenta activitatilor misionare ale parohiilor constituite in urma acestui exod. Fie ele sub jurisdictie romana, greaca, rusa, sarba sau apartinand jurisdictiilor altor patriarhate, parohiile din diaspora reprezinta nuclee de identitate ortodoxa si adesea nationala. Teologie si culturaSpre exemplu, site-ul Mitropoliei Ortodoxe a Europei Meridionale si Occidentale, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane, ne ofera cateva informatii legate de ideea promovarii, prin intermediul comunitatii constituite liturgic, a unui eveniment cultural de anvergura, un festival dedicat promovarii artei: 'Biserica noastra dedica anul 2011 Tainelor Botezului si Cununiei. De aceea, festivalul se sprijina pe aceasta tematica pentru a-si deschide portile artistilor si iubitorilor de frumos. Nu ne concentram doar asupra manifestarilor culturale legate de traditia poporului roman, ci avem ca invitati si artisti contemporani, romani, francezi si de alte neamuri. Programul festivalului cuprinde colocvii, conferinte, lansare de carte, concerte de muzica clasica, religioasa si traditionala romaneasca, piese de teatru, expozitii de sculptura si pictura, proiectie de film documentar de arhiva si de film artistic, expozitie etnografica si antropologica. Festivalul isi va inchide portile la sediul mitropolitan de la Limours printr-un targ de arta traditionala si de arta religioasa, obiecte si vesminte liturgice, in cadrul unei sarbatori campenesti'.Revenind la intrebarile din prima parte a articolului si luand in considerare prezenta Bisericii in spatiul cultural, ne punem o alta intrebare: are oare dreptul Biserica sa ramana straina de mediul pe care doreste, in fond, sa-l lumineze cu perspectiva teologica? Poate sa para ciudat faptul ca o mitropolie organizeaza un eveniment cultural care nu se restrange in mod absolut la arta crestina si cu atat mai mult la arta romaneasca. In acelasi timp, participand la unele dintre pregatirile pentru aceste manifestari, am avut sansa sa intru in contact cu oameni care intalneau pentru prima data ortodoxia, tocmai in acest context cultural. Bineinteles, primul contact cu ortodoxia nu va insemna si o asumare a credintei, insa atmosfera generala, in special intretinuta de oameni de cultura francezi, implicati in acest proiect, lasa sa se intrevada un interes deosebit pentru specificitatile ortodoxe. Faptul ca Biserica nu isi ghetoizeaza activitatile, prin replieri nationaliste sau chiar segregationiste, avantajeaza demersul misionar. Teologia universalitatiiParohiile din diaspora sunt constituite si pentru a promova viata duhovniceasca a celor care au ales sa paraseasca tarile de origine. Daca insa se ramane doar la acest rol, riscurile sunt foarte mari. Nevoia de prezenta crestina este extrem de acuta in multe parti si pe multe paliere valorice si sociale din Occident. Nu este nicicum vorba de a face concurenta Bisericilor istorice din aceste spatii, care incearca din rasputeri sa dea o marturie crestina. Biserica Ortodoxa poate insa avea sansa unei marturii care este natural impregnata de filonul traditional rasaritean. Ortodoxia este prezenta in Occident pentru ca tocmai acolo e nevoie acuta de aceasta adapare la filonul intact al marturiei patristice. Cuvantul Mantuitorului din ultimul capitol al Evangheliei scrisa de Apostolul Matei este deosebit de prezent in viata ortodoxiei din diaspora: 'Mergand, invatati toate neamurile...'. Hristos nu ghetoizeaza misiunea crestina. Nu o reduce la repliere individualista centrata pe nationalisme extremiste. Romanii ortodocsi au la randul lor sansa de a-si exprima spiritualitatea tocmai prin aceasta conjunctura sociala deosebit de favorabila marturiei ortodoxe. Perspectiva ortodoxa este una extrem de sensibila la asumarea si intelegerea rolului pe care marturia crestina il are in lume: suntem ortodocsi tocmai pentru a vesti lumii minunea nemarginita a ridicarii firii omenesti din robia pacatului. Spune Sfantul Grigorie Palama: 'Invierea Domnului este innoirea naturii umane si invierea si remodelarea si intoarcerea la viata vesnica a primului Adam, care prin pacat s-a aplecat cu dorire spre moarte, si care s-a reintors prin moarte in pamantul din care a fost luat'. Invierea lui Hristos nu este o actiune care atinge doar o parte, doar o portiune a firii umane. Invierea lui Hristos are consecinte pozitive asupra intregii firi, independent de nationalitatea sau starea sociala a ipostasurilor umane. Orice demers pe care Biserica trebuie sa il faca poate fi facut doar in aceasta perspectiva. Valorizarea potentialitatilor de natura sociala, nationala, culturala isi gaseste implinirea doar in perspectiva globala eshatologica: 'Duhul Sfant acum s-a revarsat din abundenta de sus, si care dupa ce a rasunat din cer cu putere, in asa fel ca sa se faca auzit pretutindeni, cheama pe toti cei de sub soare, iar pe cei ce se apropie cu credinta ii inunda de har, facand ca harul sa patrunda in fiinta lor cea mai launtrica. Suflul acesta este puternic, ca unul ce invinge toate si care trece peste zidurile rautatii, daramand ziduri de cetate si intariturile vrajmasului. El umileste pe cei mandri si inalta pe cei smeriti cu inima; uneste laolalta cele despartite in chip gresit, frange lanturile pacatelor si elibereaza pe cei tinuti in robie. El a umplut casa unde ucenicii se gaseau adunati, facand din ea o colimvitra duhovniceasca'. Harul lui Dumnezeu nu poate fi ghetoizat sau circumscris limitelor sociale. El se face auzit pretutindeni si lucreaza in asa fel incat sa ii cheme pe toti cei de sub soare. De aceea, cred ca initiative de genul celor intreprinse la Paris nu pot fi considerate decat rourari de har intr-o lume care este, chiar daca nu recunoaste, insetata de comuniunea cu Dumnezeu. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 4 iunie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 614

Id: 14200

Data: Jun 4, 2011

Imagine: