Biserica Ortodoxa cinsteste in fiecare an la data de 9 iunie pe Sfantul Chiril al Alexandriei. Nascut in anul 370, in Alexandria Egiptului, provenea dintr-o familie cu bune calitati educationale, fapt ce va influenta considerabil ravna sa. Sfantul Chiril a beneficiat si de ajutorul duhovnicesc-moral al unchiului sau, patriarhul Teofil al Alexandriei. Alaturi de acesta va participa la Sinodul din anul 403, cunoscut sub numele de 'Sinodul de la Stejar', acolo unde Sfantul Ioan Gura de Aur a fost depus din treapta ierarhica din motive politice. Peste catva timp, si anume in anul 412, va deveni patriarh al Alexandriei. Lucrurile se precipita insa in anul 428 cand Nestorie, patriarhul Constantinopolului, raspandeste erezia ca in Mantuitorul Iisus Hristos sunt doua persoane distincte (una umana si cealalta divina), avand concluzia ca Maica Domnului nu poate fi numita 'Nascatoare de Dumnezeu' (Teotokos), ci cel mult Nascatoare de om. Are loc o corespondenta intre cei doi ierarhi, care se incheie insa fara efectul scontat. Urmare a raspandirii ereziei nestoriene, are loc un sinod local la Roma, unde se condamna invatatura lui Nestorie si se aproba cea a Sfantului Chiril.In anul 431 are loc la Efes Sinodul ce va ramane cunoscut in traditia Bisericii sub numele de al III-lea Sinod Ecumenic, care, sub conducerea Sfantului Chiril, va confirma credinta ortodoxa proclamandu-se termenul de 'Teotokos' - cuvant ce sustine Preacinstirea Maicii Domnului, precizandu-se prin aceasta ca Cel ce S-a nascut din ea este Fiul lui Dumnezeu ca om, nu un om deosebit de Fiul lui Dumnezeu. Deranjat de decizia acestui sinod si de faptul ca nu a participat la lucrarile lui, patriarhul Ioan al Antiohiei (429-441) va convoca un sinod local la care va obtine excomunicarea lui Chiril. Imparatul Teodosie al II-lea (408-450) va lua o masura debusolanta hotarand depunerea din treapta atat a lui Chiril, cat si a lui Nestorie. In anul 433 insa, cumpanind mai bine situatia, Ioan al Antiohiei accepta doar condamnarea lui Nestorie. Anul 444 reprezinta anul in care Sfantul Chiril s-a mutat la viata vesnica alaturi de Dumnezeu, pe care a incercat sa Il faca cunoscut tuturor oamenilor.Parinte si scriitor al Bisericii Prin scrierile sale profunde si greoaie, dar pline de intelepciune dumnezeiasca, Sfantul Chiril indica importante aspecte ale credintei ortodoxe. Lucrarile de baza ale Sfantului se regasesc in marea lor parte in nu mai putin de 10 volume din Patrologia Greaca. In limba romana, in colectia 'Parinti si Scriitori Bisericesti', prin aportul si traducerea consistenta a parintelui profesor Dumitru Staniloae, textele Sfantului Chiril au ajuns cunoscute si la noi. Astfel, volumele 38, 39, 40 si 41 din aceasta celebra colectie cuprind urmatoarele titluri: 'Inchinarea si slujirea in Duh si Adevar', in care se subliniaza inlaturarea puterii literei legii, dar nu si a duhului ei; 'Glafire la cartile lui Moise', o interpretare alegorica a cartilor lui Moise in sensul pregatirii pentru venirea lui Iisus Hristos, 'Despre Sfanta Treime', lucrare de amploare dogmatica sub forma de dialog ce se vrea un puternic punct de plecare in combaterea arianismului. Zabovind asupra acestei scrieri de maxima importanta, subliniem utilizarea pe parcursul acesteia a termenului 'deofiinta' in ceea ce priveste Persoanele Sfintei Treimi. Ramane marcant raspunsul ce il ofera Sfantul Chiril atunci cand este provocat sa vorbeasca despre cuvantul in cauza, vazut de unii o inovatie, deoarece nu se afla in cuprinsul Sfintei Scripturi: 'Sunt si alte cuvinte de acelasi fel pe care nu ne-am obisnuit sa le aplicam naturii lui Dumnezeu, desi nu sunt cunoscute in sfintele si dumnezeiestile Scripturi (de exemplu: netrupesc, fara forma, nemarginit, nestapanit, necuprins), netrebuind sa refuzam termenii care ne ajuta sa aflam adevarul'. Conform invataturii Sfantului Chiril, Mantuitorul Iisus Hristos este 'Mijlocitorul catre Dumnezeu pentru oameni, facandu-Se in acest mod accesibil naturii omenesti'. In ceea ce priveste dumnezeirea Sfantului Duh sunt revelatoare urmatoarele cuvinte: 'Duhul lui Dumnezeu exista si e prezent fiintial in El, asa cum este duhul omenesc in om, asa cum atunci cand numim pe cineva indicam impreuna cu el si duhul prezent in el'. Iata cum prin argumente logice, naturale se poate patrunde misterul inefabil al Preasfintei Treimi. AnatematismeleO alta lucrare de exceptie, considerata cea mai importanta scriere exegetica a Sfantului Chiril, o reprezinta 'Comentariul la Evanghelia Sfantului Ioan'. Scrisa inainte de Sinodul al III-lea Ecumenic, aceasta lucrare are un profund caracter dogmatic sustinut prin texte biblice. Concret, prin comentariul acesta Sfantul Chiril vrea sa demonstreze dumnezeirea Mantuitorului, a Cuvantului Intrupat, impotriva ereziilor lui Nestorie si Arie. Pe marturia si explicatiile acestuia se va cladi invatatura Bisericii despre Persoana lui Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu, Care Şi-a facut proprie si firea omeneasca, ramanand Unul din Treime, dar facandu-Se acelasi si unul dintre oameni, introducand astfel pe Dumnezeu intre oameni si pe om in Sfanta Treime, pentru ca prin El sa se realizeze cea mai deplina comuniune intre Dumnezeu cel in Treime si oameni. O ultima epistola a Sfantului Chiril catre Nestorie cuprinde 'celebrele' Anatematisme (Blesteme) ale Sfantului Chiril, care nu sunt altceva decat 12 puncte statornice de vedere la care Sfantul tinea foarte mult. Prin ele se dorea de fapt pazirea de pacatele impotriva Duhului Sfant a tuturor celor care vor incerca sa intineze adevarul de credinta. Acestea concentreaza punctele forte ale credintei cu dorinta apriga de a fi pastrate nealterate peste veacuri. Iata un exemplu relevant preluat din Anatematisma I: 'Daca cineva nu marturiseste ca Emanuel este cu adevarat Dumnezeu si ca pentru aceasta Prea Sfanta Fecioara este Nascatoare de Dumnezeu; caci a nascut trupeste pre Cuvantul cel din Dumnezeu Tatal, care S-a facut trup: sa fie anatema'. Osteneala activitatii Sfantului Chiril presupune demonstrarea dumnezeirii Domnului nostru Iisus Hristos, nucleul credintei ortodoxe, care, pazit si astazi, ne va oferi puterea de a intelege planul lui Dumnezeu cu lumea: ridicarea omului la asemanarea cu El. Ereziile nu trebuie sa tulbure sufletele credinciosilor, ci, din contra, trebuie sa le fortifice in sufletele acestora credinta crestina, ele fiind asemanate cu ploile vijelioase ce intaresc radacinile pomilor tineri. Pentru omul modern de astazi, obisnuit cu conceptele timpurilor noastre, o astfel de abordare a intelegerii lui Dumnezeu fie ar fi dusa la extrema in sensul unei clarificari mult prea omenesti, fie o ar fi tratata fara un interes deosebit. Sfantul Chiril reprezinta exemplul neobosit de aparator al credintei, mergand pe linia Sfantului Atanasie cel Mare. Contributia Sfantului Chiril a solidificat in timp invatatura revelata Bisericii de catre Insusi Mantuitorul Iisus Hristos. (Informatii preluate din Ziarul Lumina )

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 681

Id: 22526

Data: Jun 9, 2012

Imagine: