Cuvântul de învatatura al parintelui Cleopa Ilie la Duminica a VII-a dupa Paști (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic).În Duminica a 7-a dupa Sfintele Paști, Biserica Ortodoxa praznuiește primul Sinod Ecumenic al lumii creștine, care a avut loc în anul 325 în orașul Niceea, pentru a condamna erezia, adica învațarea greșita, eretica a lui Arie.„Trei sunt care marturisesc în cer: Tatal, Cuvântul și Duhul Sfânt și Acești trei Una sunt!” (I Ioan 5, 7)Iubiți credincioși,Astazi, în Duminica a 7-a dupa Sfintele Paști, Biserica Ortodoxa praznuiește primul Sinod Ecumenic al lumii creștine, care a avut loc în anul 325 în orașul Niceea, pentru a condamna erezia, adica învațarea greșita, eretica a lui Arie. Sinodul s-a organizat de Sfântul Împarat Constantin cel Mare cu mama sa Elena, la cererea Sfinților Parinți de atunci, fiind primul împarat creștin din lume (306-337).Ce este un sinod ecumenic? Este adunarea tuturor marilor ierarhi ortodocși - episcopi, mitropoliți și patriarhi din toata lumea, cu scopul de a discuta unele învațaturi de credința creștina neclare înca, și de a le fixa în legi fixe, neschimbabile, numite dogme. De asemenea, un sinod ecumenic judeca și condamna toate abaterile de credința, straine de învațatura Sfintei Evanghelii și a Sfinților Parinți și exclude din Biserica, adica da anatema, pe toți ereticii care sfâșie unitatea de credința a Bisericii, simbolizata prin camașa de in a Domnului, facuta dintr-o sigura bucata, cum zice în Sfânta Evanghelie: “Camașa era fara cusatura, de sus țesuta în întregime“ (Ioan 19, 23). Prin cuvântul "sinod" înțelegem adunare, consiliu; prin cuvântul "erezie" înțelegem parerea sau învațatura particulara a cuiva despre Dumnezeu, împotriva învațaturii adevarate a Bisericii lui Hristos.De ce a avut loc Sinodul I Ecumenic? Care a fost pricina care i-a silit pe Sfinții Parinți sa se adune la un loc și sa apere dreapta credința? Pricina a fost apariția unui mare eretic, anume Arie, care învața pe creștini o credința noua, zicând ca Fiul lui Dumnezeu nu ar fi de o ființa cu Tatal și ca a "fost un timp când Fiul nu era". El numea pe Iisus Hristos "creatura superioara", "cea dintâi dintre creaturi". Acest eretic era un preot din Alexandria Egiptului, foarte mândru și neascultator, însa bun predicator, care a trait în secolele III-IV. Erezia lui s-a raspândit în câțiva ani atât de mult încât rupsese Biserica în doua și amenința sa se raspândeasca în tot imperiul roman de rasarit și de apus.Sfinții Parinți, nemaiputând rabda hulele lui Arie împotriva Mântuitorului și a Preasfintei Treimi, au cerut ajutorul drept credinciosului împarat Constantin cel Mare, ca sa contribuie cu puterea sa imperiala la liniștirea Bisericii lui Hristos și condamnarea învațaturii hulitoare a lui Arie și a discipolilor sai. Inspirat de Duhul Sfânt, marele împarat creștin a hotarât sa organizeze primul Sinod Ecumenic la Niceea în anul 325 pe cheltuiala imperiului, fiind invitați toți marii ierarhi ai Bisericii creștine din Rasarit și din Apus. Astfel au luat parte 318 Sfinți Parinți la care s-a adaugat și o delegație a Papei Silvestru I al Romei, pentru ca pâna în anul 1054, Biserica creștina era una, nedesparțita în doua - cea Ortodoxa de Rasarit și cea Romano-Catolica de Apus. De aceea și sinoadele pâna la dezbinarea Bisericii se numesc "ecumenice", adica generale, pentru ca au luat parte la ele și ierarhi din partea Bisericii Romei.Sinodul de la Niceea a fost deschis chiar de Sfinții Împarați Constantin și Elena și a durat toata vara. În timpul sinodului, la care a fost de fața și ereticul Arie cu ai lui, Sfinții Parinți s-au ostenit mult sa întoarca pe eretici la ortodoxie, dar ei n-au vrut sa asculte. Ba s-a întâmplat ca în timpul discuțiilor, Sfântul Ierarh Nicolae sa-i dea o palma lui Arie caci nu putea rabda hulele lui. Atunci Sfântul Constantin cel Mare a poruncit sa i se ia omoforul și Evanghelia și sa fie aruncat în temnița pentru ca a îndraznit sa loveasca. Noaptea însa i s-a aratat Mântuitorul în temnița și i-a dat din nou Evanghelia în mâini, iar Maica Domnului i-a pus omoforul pe piept. Dimineața, auzind împaratul acestea, l-a adus pe Sfântul Nicolae iarași la sinod și își cereau iertare toți de la el, vazând râvna și rabdarea lui pentru credința.La fel și Sfântul Ierarh Spiridon, cautând sa lamureasca pe Arie despre taina Preasfintei Treimi și cum ca toate cele trei persoane sunt de o ființa și de aceeași cinste, a luat o caramida arsa și, facând semnul sfintei cruci, când a strâns caramida, focul care a ars-o s-a ridicat în sus, apa a curs pe pamânt și lutul a ramas în mâna lui. Caramida era simbolul Preasfintei Treimi. Focul închipuia pe Tatal, lutul pe Fiul întrupat și apa pe Duhul Sfânt, Mângâietorul care a fost trimis în lume.În timpul sinodului cei 318 Sfinți Parinți au dat anatema pe ereticul Arie și învațaturile sale hulitoare de Dumnezeu. Parinții au dogmatisit ca cele trei persoane ale Preasfintei Treimi: Tatal, Fiul și Duhul Sfânt, sunt de o ființa și nedesparțite. Tot la acest sfânt sinod s-a întocmit partea întâi a Crezului, primele șapte articole despre Tatal și Fiul. Ultimile cinci articole despre Sfântul Duh aveau sa se întocmeasca la Sinodul II Ecumenic din anul 381. Crezul cuprinde pe scurt dogmele credinței ortodoxe, și se rostește zilnic în biserici și prin casele creștinilor ca o marturisire a dreptei credințe apostolice.Deși Arie a fost surghiunit în sudul Dunarii el nu a vrut sa asculte de Biserica, ci mai mult cauta sa semene între creștini învațatura sa hulitoare. De aceea a fost greu pedepsit de Dumnezeu, încât i s-au varsat maruntaiele și a murit cumplit, spre veșnica osânda în gheena iadului.Iubiți credincioși,Cu toate ca ereticul Arie, cel mai mare eretic din lumea creștina, ca și eresul sau, au disparut, de-a lungul secolelor Biserica lui Hristos a fost lovita mereu de noi secte și erezii, unele mai periculoase decât altele. Cea mai grea dezbinare a Bisericii creștine a fost în anul 1054 când a avut loc marea schisma (ruptura) între Rasarit și Apus, luând astfel naștere doua Biserici separate: cea Ortodoxa cu centru la Constantinopol și cea Romano-Catolica cu centru la Vatican (Roma). La rândul ei Biserica Catolica a mai fost lovita de înca doua eresuri și sciziuni. Este vorba de eresul lui Luther, al doilea Arie, și de Calvin din secolul al XVI-lea, urmați dupa aproape un secol de schisma anglicana din secolul al XVII-lea.Primul eres a cuprins aproape integral țarile din nordul Europei, așa numitele țari protestante; iar religia anglicana s-a raspândit în Anglia, America de Nord și Australia, formând Biserica anglicana.Vedeți cum a reușit satana sa rupa camașa lui Hristos, adica sa dezbine și sa sfâșie unitatea Bisericii întemeiata de El? Noi toți marturisim "o credința, un Domn, un botez", însa datorita mândriei și începatorilor de eresuri, care au schimbat învațatura de credința ortodoxa, apostolica, cu dogme noi dupa mintea lor, precum și din cauza pacatelor noastre ale tuturor, au aparut în ultimele secole mai multe Biserici creștine - doua apostolice - cea Ortodoxa și cea Catolica și trei fara succesiune apostolica: protestanta, reformata și anglicana.Dar dezbinarile religioase nu s-au oprit aici. Începând din secolele XVIII și mai ales XIX, au aparut în America și în apusul Europei noi grupari religioase rupte din trupul Bisericii apostolice, numite "secte".Astazi, în lume se afla pâna la o mie de secte și grupari religioase creștine, unele mai fanatice, mai periculoase decât altele, cum ar fi "martorii lui Iehova", "templul satanei", cu așa numita "liturghie neagra", în care se adora diavolul în locul lui Dumnezeu. Ei cauta sa-și faca noi membri în rândul credincioșilor interesați, a celor certați cu disciplina Bisericii lui Hristos, a celor saraci, carora le promit ajutoare materiale și mai ales a tinerilor, pe care îi pot corupe mai ușor.Sa luam deci aminte la noi și la familile noastre ortodoxe. Înmulțirea sectelor este un semn vazut apocaliptic, care prevestește sfârșitul veacurilor.Prima datorie a fiilor Bisericii Ortodoxe este aceea de a cunoaște cât mai bine Sfânta Scriptura, Sfânta Tradiție, Catehismul și operele principale ale Sfinților Parinți. A doua datorie, daca nu cea dintâi, este sa traim cu mare credința în Dumnezeu și sa ducem cu râvna și evlavie viața noastra religioasa de familie, în desavârșita moralitate. Sectele cer teorie, ne ataca cu texte din Sfânta Scriptura. Noi sa le raspundem, nu cu vorbe, nu cu atât cu texte din Biblie, cât mai ales cu viața morala smerita, curata, sfânta. Vorbele nu pot înlocui faptele. În fața unor creștini corecți, milostivi și evlavioși, ei se rușineaza și tac.A treia mare datorie ce ne revine este sa ne creștem copiii în frica de Dumnezeu, cu mare grija și atenție. Caci daca nu-i educam noi cum trebuie sau îi smintim cu viața noastra, a parinților, îi pierdem sufletește pe fii, nu ne mai aparțin și foarte ușor îi pot amagi sectele, patimile, beția, desfrâul și necredința. Un tânar o data cazut, greu mai poate fi salvat, tras de la secta. Copiii, ca și parinții, trebuie sa știe de mici Tatal nostru, Crezul și Psalmul 50, și sa învețe cunoștințele religioase principale din Catehismul ortodox. Cine nu știe pe de rost macar aceste trei rugaciuni nu poate fi împartașit cu Sfintele Taine.Alta mare datorie a creștinilor ortodocși este sa fie oameni de rugaciune ca fara ea nu putem face nimic. Sa nu lipseasca în sarbatori nimeni de la Sfânta Liturghie și de la predica, afara de mare nevoie. Rugaciunea cu credința, cu post și lacrimi este viața noastra, pâinea noastra duhovniceasca, mântuirea noastra. Apoi trebuie sa traiasca în dragoste cu toți oamenii, mai ales cu cei din familie și sa faca dupa putere milostenie, care "acopera mulțime de pacate".O alta datorie principala este ca fiecare sa aiba un duhovnic bun, înțelept, la care sa-și marturiseasca pacatele în cele patru posturi, sa-i ceara sfaturi pentru toate și sa-l asculte ca pe Însuși Hristos. Creștinii noștri nu trebuie sa mearga la adunarile sectante, nici sa-i primeasca în casa, și nici sa discute cu ei, daca nu vor sa cada în cursele lor. Cine face aceasta nu va fi amagit niciodata de diavol, nici de patimi, nici de cursele oamenilor rai.Iubiți credincioși,Astazi este Duminica Sfinților Parinți de la Sinodul I Ecumenic, care au aparat dreapta credința, au dat anatema pe eretici și au formulat Crezul ortodox. Sa ramânem credincioși Evangheliei lui Hristos și Bisericii Ortodoxe, ai carei fii suntem. Ea ne-a nascut prin baia Botezului, ea ne-a crescut și învațat calea mântuirii. Sa cinstim Biserica Ortodoxa care ne-a nascut. Sa cinstim pe toți sfinții și icoanele lor ca cei ce sunt "prietenii Domnului" și se roaga pentru noi la cer. Sa traim în dragoste unii cu alții, singura cale care mai poate salva lumea de la pierzare. Sa creștem copiii în iubire de Dumnezeu, ca de ei depinde cel mai mult mântuirea noastra și sa pastram cu sfințenie dreapta credința ortodoxa, fara de care nu ne putem mântui oricâte fapte bune am avea.Închei cu o scurta istorioara.Un parinte cu viața sfânta a intrat noaptea sa se roage în biserica și prin minune dumnezeiasca a vazut altarul deschis, iar lânga sfânta masa ședea un prunc luminat cu camașa rupta. Și l-a întrebat cuviosul: "Copile, cine ești tu?" Iar el a raspuns: "Eu sunt Hristos, Mântuitorul lumii!" "Dar cine ți-a rupt camașa?" întreaba sihastrul. Iar Domnul i-a raspuns: "Mi-a rupt-o Arie, ereticul!" și S-a facut nevazut.Oricine propovaduiește alta Evanghelie decât cea vestita de Hristos, de Apostoli și de Biserica, sfâșie camașa Domnului și-și agonisește osânda veșnica, fara iertare.Sa cadem deci în genunchi și sa slavim cu evlavie și dreapta credința pe Tatal, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de o ființa și nedesparțita. Amin.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 807

Id: 41150

Data: May 31, 2014

Imagine: