Patriarhul Daniel a participat marți la hramul istoric al Mănăstirii Cernica și le-a vorbit credincioșilor despre slava lui Hristos, motivele pentru care a fost arătată pe Tabor și semnificațiile evenimentului. La final, Părintele Patriarh a fost felicitat cu ocazia implinirii a 37 de ani de viață monahală.

Sfanta Liturghie de hram a fost săvarșită de un sobor condus de Arhimandritul Nectarie Șofelea, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ce este slava lui Hristos

Referindu-se la cantările sărbătorii, Preafericirea Sa a spus că „slava pe care au văzut-o apostolii Petru, Iacov și Ioan, era slava părintească a Tatălui Ceresc, pe care o impărtășește Fiului Său și Duhului Sfant cel ce se arată in chip de nor luminos, dar și ucenicilor”.

Dar slava aceasta s-a arătat ucenicilor pe cat li se putea, „adică nu toată, ci adaptată la condiția umană, limitată. Dacă ar fi fost copleșiți de toată slava, n-ar fi rezistat”, a explicat Patriarhul Daniel.

„Slava aceasta a lui Hristos pe muntele Taborului era lumină din lumina cu care era inveșmantat sufletul și trupul primului om, Adam, inainte de căderea lui in păcat, in neascultare. Pentru că el s-a intunecat prin neascultare și a fost scos din raiul fericirii, s-a intrupat Adam cel nou, Iisus Hristos, și a dus la lumina slavei impărăției cerurilor pe cei care cred in El”.

„Deci Hristos ne-a redat slava la care trebuia să ajungă Adam cel dintai, dacă era ascultător”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De ce a fost nevoie să fie arătată

„Cantările sărbătorii de azi spun că Iisus a arătat slava lui Dumnezeu celor trei ucenici, ca atunci cand il vor vedea desfigurat de durere pe cruce, atunci cand va fi răstignit, să-și aducă aminte de El, de Iisus cel transfigurat, cel preaslăvit cu slavă dumnezeiască, ca să se incurajeze și ca să știe că Cel ce moare pe cruce, moare de bunăvoie și este Domnul Slavei. Și că moartea și invierea Lui sunt voite de El și fac parte din planul de mantuire și indumnezeirea omului”, a detaliat Patriarhul Romaniei.

„Asta a fost intenția și pedagogia ințeleaptă a Mantuitorului Iisus Hristos: de a pregăti pe ucenicii săi atunci cand trec prin marea suferință a vederii lui Hristos răstignit pe cruce și a morții lui”.

Schimbarea la Față nu a avut loc in august

Preafericirea Sa a mai vorbit despre istoricul sărbătorii Schimbarea la Față a Domnului și a precizat că evenimentul nu a avut loc in luna august, ci cu 2-3 săptămani inainte de moartea și invierea Domnului. Părinții care au randuit sărbătorile in calendar nu au ținut seama de timpul din Evanghelie, ci au fixat sărbătoarea in ziua de 6 august, pentru că a fost data sfințirii unei biserici de pe muntele Tabor.

Părintele Patriarh a explicat că alegerea datei are legătură și cu faptul că luna august este ultima a anului bisericesc, rezervată evenimentelor ultime, iar Schimbarea la Față prefigurează slava celei de-a doua veniri a lui Hristos.

Singura modalitate de a vedea pe Dumnezeu

Părintele Patriarh a notat că atat Moise, cat și Ilie nu au putut vedea fața lui Dumnezeu in timp ce erau pe pămant, dar, la arătarea pe Tabor vorbeau cu El față către față.

„Ei nu au putut vedea fața lui Dumnezeu cat au trăit pe pămant, nici Moise nici Ilie, pentru că incă Fiul lui Dumnezeu cel veșnic nu luase chip de om, dar după ce Iisus Fiul lui Dumnezeu cel veșnic s-a intrupat, a devenit om, ei au putut vedea fața lui Dumnezeu prin fața omenească a lui Iisus”.

„De aceea, singura modalitate de a vedea pe Dumnezeu este fața omenească a Fiului Său care e plină de slavă”.

Fața lui Iisus

Patriarhul Daniel a menționat apoi faptul că evangheliile „nu ne spun ce culoare aveau ochii, ce culoare avea pielea sau tenul Mantuitorului”, deși mai tarziu tradiția incerca să descrie fața lui Iisus ca viețuitor intre oameni pe pămant.

„Evangheliile au reținut doar atat, fața plină de slavă a lui Iisus: fața lui strălucea ca soarele și hainele lui erau albe ca lumina. Deci aceasta o vom vedea in veșnicie”.

„De aceea nu au spus evangheliile nimic despre culoarea pielii, părului, ochilor, pentru că toate cele legate de materie sunt trecătoare in lumea aceasta. Ceea ce rămane netrecător este prezența Harului Dumnezeiesc in sufletul omului”.

La final, Patriarhul Romaniei a oferit Mănăstirii Cernica mai multe cărți, dar și tămaie naturală de Oman. Starețul mănăstirii, Protosinghelul Vasile Parjol, l-a felicitat pe Părintele Patriarh cu ocazia implinirii a 37 de ani de viață monahală. Starețul i-a oferit, din partea obștii, o icoană cu reprezentarea Sfantului Gheorghe de la Cernica și un coș cu flori.

După canonizarea Sfantului Calinic, hramul istoric al Cernicăi, Schimbarea la Față a Domnului, a fost trecut in plan secund. Incepand cu anul 2020, aşezămantul monahal a reluat serbarea acestui hram, care a fost acordat de Sfantul Ierarh Calinic in 1842 ca urmare a unor lucrări de restaurare.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 78

Id: 81605

Data: Aug 7, 2024

Imagine: