In cadrul Sfintei Liturghii oficiata astazi, 1 aprilie, in Catedrala Patriarhala din Bucuresti Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a tinut un cuvant de invatatura pe care il redam in continuare: Inaltpreasfintiile voastre, Preasfintiile voastre, inalte autoritati de stat, iubiti invitati, iubiti credinciosi si credincioase, Evanghelia pe care am ascultat-o acum cuprinde mai multe lumini ale mantuirii noastre venite din ceea ce Mantuitorul Iisus Hristos a savarsit in Sfanta si Marea Joi. In acest sens Biserica a randuit ca astazi sa fie celebrate sau pomenite patru momente deosebite si patru lucrari mari cu semnificatii deosebite. Prima este instituirea Cinei celei de Taina sau instituirea Sfintei Euharistii. A doua lucrare mentionata in Sinaxarul Bisericii noastre pe care noi o pomenim este spalarea picioarelor ucenicilor de catre Invatatorul lor, Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu - Omul Care din iubire pentru oameni si pentru mantuirea lor S-a facut Om. In al treilea rand Sinaxarul spune ca Biserica a randuit totusi ca aceasta zi sfanta si mare sa facem pomenire si de rugaciunea Mantuitorului Iisus Hristos in Ghetsimani cand S-a rugat atat de intens, incat sudoarea capului Sau era ca picaturile de sange. In al patrulea rand pomenim astazi inceputul patimirilor Mantuitorului Iisus Hristos din momentul saltarii fatarnice a lui Iuda Iscarioteanul.Vedem asadar ca in toate aceste patru lucrari se vede pe de o parte iubirea jertfelnica a Mantuitorului Iisus Hristos care cu anticipatie ne arata taina Crucii ca iubire mai tare decat moartea, caci in Cina cea de Taina Mantuitorul Iisus Hristos dupa ce a serbat Pastele iudaice care aminteau de eliberarea poporului iudeu din robia Egiptului, Hristos Domnul a instituit Pastele cele Noi. ‘De mult timp am dorit sa mananc cu voi Pastile acesta’. Celelalte le manca in fiecare an, dar acestea nu. Prin instituirea Pastelor celor noi sau Noul Paste este El insusi. Pastile vechi Il preinchipuiau, Il prefigurau pe El. Mielul pascal pe care il jertfeau iudeii la sarbatoarea Pastelor lor preinchipuiau pe Mielul lui Dumnezeu Care prin Jertfa Sa va ridica pacatele lumii. Deci, noutatea radicala, cea mai mare sunt Pastile cele Noi. In Pastile vechi se folosea azima si se folosea vinul, se aducea multumire lui Dumnezeu pentru univers, multumire Lui pentru darurile primite de la El, pentru painea care provine din pamant, adica din plantele care cresc in pamant era a doua rugaciune. Rugaciunea a treia din Pastele iudaic era indreptata spre cel ce va sa vina, spre Mesia. Nu insa, Mantuitorul Iisus Hristos nu mai praznuieste trecerea prin Marea Rosie a poporului evreu ca sa scape de robia lui Faraon, ci o alta trecere. Trecerea Sa prin moarte, nu prin Marea cea Rosie, ci prin Moartea sangeroasa, prin Sangele Sau de culoare rosie care incepe sa se arate inca in rugaciunea din Ghetsimani, apoi prin Jertfa Crucii. Niciodata un evreu cand a serbat Pastile nu a putut spune, nici nu s-a gandit la aceasta vreodata, la faptul ca dupa ce a binecuvantat painea sa spuna Luati, mancati, Acesta este Trupul Meu si dupa ce a binecuvantat cupa a putut sa spuna: Beti dintru Acesta toti, Acesta este Sangele Meu al Legii celei Noi . Aici vedem ca instituirea Pastilor celor Noi inseamna Legea cea Noua, Legea iubirii divino - umane, dumnezeiesti si omenesti in Iisus Hristos in Persoana Lui.Deci, Cina cea de Taina este inceputul Legii celei Noi in Hristos, noul Legiuitor. Moise l-a preinchipuit pe El, dar plinatatea harului a venit prin Hristos. Şi deci, Hristos este Pastile cel Nou si de aceea Sfantul Apostol Pavel spunea corintenilor: Hristos Pastile nostru S-a Jertfit pentru noi . In aceasta vedem ca in acest inteles nou Pastile nu sunt o comemorare a trecerii prin Egiptul asupritor, prin Canaan in Marea Rosie, ci Pastile cel Nou inseamna trecerea de la moartea la viata, la o alta viata decat viata amestecata cu moartea. In acest sens vedem ca Mantuitorul ne trece de la pacat la sfintenie prin Jertfa Sa. Ne trece de la intunericul nestiintei la lumina cunostintei celei depline a lui Dumnezeu adevarat care este preasfanta Treime. Şi ne trece de la viata amestecata cu intristare la bucuria cea vesnica, de aceea cartile de cult ortodoxe il numesc pe Hristos Bucuria cea vesnica . Jertfa Crucii si a Invierii Sale impreuna sunt anticipate in savarsirea Cinei cele de Taina care inseamna plina de mister, mai presus de intelegere. Aceasta Taina a Mortii si Invierii Sale a fost anticipata in Sfanta Euharistie, de aceea a spus: Nu voi mai bea din rodul vitei, decat atunci cand il voi bea noua in Imparatia cerului ceea ce inseamna dupa Inviere, asa cum talcuieste Sfantul Ioan Gura de Aur. Deci, vedem acum iubirea mai presus de intelegere a Mantuitorului Iisus Hristos si anume, iubire mai tare decat moartea. Daca ar fi dorit sa scape de moartea pe care au pregatit-o pentru El cei ce Il invidiau si Il urau, mai marii carturarilor, fariseilor, impreuna cu stapanirea romanilor, stapanire ocupanta a Ţarii Sfinte, Mantuitorul le facea apel la Tatal din ceruri, ii spune El lui Petru si trimitea legiuni de ingeri din Ceruri sau folosea diplomatia si scapa de Cruce. Ei bine, iubirea lui smerita si jertfelnica este mai tare decat frica de moarte. Desi ca om El spune ‘Parinte, daca se poate treaca paharul acesta al suferintei si al mortii de la Mine’. Şi tot El imediat zice: ‘Dar nu precum voiesc Eu, ci precum voiesti Tu’. Voia lui Dumnezeu este viata. Neascultarea de Dumnezeu este moarte. Prin neascultare de Dumnezeu a cazut primul Adam, prin ascultare de Dumnezeu pana la moarte si inca moarte pe Cruce ne izbaveste, ne vindeca, ne mantuieste Hristos Noul Adam. Taina Sfintei Euharistii asadar este Taina iubirii jertfelnice care pune pe Dumnezeu in centrul vietii. Iubirea de Dumnezeu e mai buna decat viata, spune Psalmul 62: ‘Iubirea Ta sau mila Ta e mai scumpa decat viata’. Deci, viata spirituala ca viata traita in comuniune cu Dumnezeu, Izvorul vietii vesnice, este mai scumpa decat simpla existenta biologica terestra. Şi aceasta este gandirea Mantuitorului Iisus Hristos. Viata adevarata este comuniune, legatura cu Dumnezeu. Şi pentru ca El Se daruieste totalmente ca om lui Dumnezeu Tatal Dumnezeu Il inviaza din morti si Insusi Hristosul Fiul lui Dumnezeu Isi inviaza din morti propria Sa natura umana. Deci, noi praznuim astazi in mod deosebit iubirea jertfelnica, Mantuitorul Iisus Hristos, sfanta Lui iubire jertfelnica si desavarsita care este mai tare decat tradarea vicleana a lui Iuda, mai tare decat frica exagerata a lui Petru. Este mai tare decat violenta soldatilor trimisi de mai marii carturarilor si fariseilor, mai mare decat frica si ambiguitatea lui Pontiu Pilat care desi recunoaste ca Hristos este nevinovat, totusi, Il preda la moarte pentru a-si mentine functia, demnitatea. Şi vedem cum in jurul acestei iubiri jertfelnice, sfinte, desavarsite se comporta oamenii. La un moment dat a ramas totalmente singur, neajutorat de nimeni. Iar Petru din prea multa frica spune ‘Nu-L cunosc pe omul Acesta’. Dar cand a cantat cocosul a treia oara si-a adus aminte si a inceput sa planga. Pocainta lui l-a salvat pentru ca venea dintr-o slabiciune a firii umane. Pacatul lui Petru nu a fost premeditat cu mult timp inainte cum a fost tradarea lui Iuda. De aceea, Iuda nu s-a mai putut pocai cu adevarat. Iar daca a regretat nu a plans, ci s-a spanzurat. Deci, toata aceasta descriere a comportamentului uman in raport cu Dumnezeu Omul face ca ziua sfanta si mare de astazi, Sfanta si Marea Joi sa fie o zi sobra, o zi in care vedem Lumina lui Dumnezeu aratata in iubirea jertfelnica a lui Hristos pe de o parte si intunericul lumii acesteia marcata de pacat. Vedem cat de nestatornica este firea umana cazuta in pacat, cat de repede tradeaza, cat de repede se schimba de la fidelitate la tradare, de la curaj marturisit verbal la frica existentiala cand omul se confrunta cu primejdia suferintei sau a mortii. In Sfanta si dumnezeiasca Euharistie ni se daruieste asadar iubirea lui Hristos ce mai tare decat moartea. Şi de aceea, cand ne impartasim noi din Sfanta Euharistie primim si o putere sfanta, puterea care se manifesta in Sfintii Martiri sau Mucenici care sufera impreuna cu Hristos marturisirea lui Hristos. Şi Hristos le daruieste o putere care invinge teama de moarte sau instinctul conservarii. Parintele Dumitru Staniloae, de vrednica pomenire, si in Ţara si in strainatate a scris despre puterea Crucii si puterea Euharistiei ca iubire jertfelnica in care este cuprinsa Taina Invierii. Deci, noi astazi in Sfanta si Marea Joi cand serbam instituirea Sfintei Euharistii si actualizarea ei astazi nu este un simplu memorial de aducere aminte, ci o prezenta a lui Hristos Cel de la Cina cea de Taina in mijlocul nostru. De aceea spunem astazi ‘Cinei Tale celei de Taina astazi Fiul lui Dumnezeu partas ma primeste’. Astazi El este aici prezent tainic in Duhul Sfant. Şi astazi ne primeste partas. Adica ne cheama sa ne impartasim cu Trupul si Sangele Sau in care se arata viata cea noua, viata dumnezeiasca, sfanta care sfinteste viata noastra, iertandu-ne pacatele si ridicandu-ne pe planul vietii vesnice care se da acum in arvuna prin Sfintele Taine. Iata de ce astazi este ziua cea mai luminoasa pentru toti slujitorii sfintelor altare, pentru ca Sfanta Euharistie nu a fost instituita in public de fata cu multimile, ci Sfanta Euharistie a fost instituita ca intr-o familie dupa modelul in care era praznuit Pastele iudaic in familie, nu la templu. Intr-un grup de prieteni care formeaza o noua familie, o familie duhovniceasca. Nu bazata pe legaturi biologice, de rudenie, ci bazata pe credinta in Hristos si comuniunea in Hristos. Şi spune Sfanta Scriptura a Noului Testament ca Mantuitorul a praznuit Pastele vechi si a instituit Pastele cele Noi in odaia cea de sus, adica la o casa cu etaj, cum zicem noi astazi. Şi aceasta Cina cea de Taina este si expresia legaturii noi de prietenie de apropiere cu ucenicii pe care i-a ales. Iata de ce noi in Biserica avem partea cea mai de sus dintr-o Biserica reprezentata prin altar si cand clerul se impartaseste se trage perdeaua pentru a arata intimitatea si a arata in aducerea aminte, vizuala aceasta iubire a lui Hristos care se arata mai intai fata de ucenicii pe care i-a ales si apoi lumii intregi. Ei se impartasesc primii si la sfarsit le spune: ‘Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea’ si ucenicii impartasesc apoi poporul. Deci, in general catapeteasma ortodoxa, catapeteasma unei Biserici Ortodoxe are deasupra Usilor imparatesti care simbolizeaza usile Imparatiei Cerurilor, Icoana Cinei cele de Taina. Astazi, noi arhiereii, ierarhii, membri ai Sfantului Sinod din Biserica Ortodoxa Romana praznuim cu multa iubire fata de Hristos, ca raspuns la iubirea Lui si cu multa solemnitate aceasta zi, Sfanta si Marea Joi zi in care s-a instituit Sfanta Euharistie. Şi toti slujitorii Sfintei Euharistii sunt hirotoniti in altar, in capul, pe coltul stang daca ne uitam la el de aici al Sfintei Mese care acolo in altar este in dreapta si acest colt din stanga Mantuitorului, daca Mantuitorul s-ar uita direct in fata, poarta pe el de la sfintire chipul Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan, ucenicul iubit care la Cina cea de Taina a stat cu capul pe pieptul Mantuitorului care a ajuns primul la mormant, dar si pentru ca a fost singurul care a ramas sub Cruce. Toti ceilalti au fugit de frica. Este insa un Apostol care ramane sub Cruce si lui ii spune Mantuitorul aratandu-i pe Maica Domnului: ‘Fiule iata pe mama ta’, iar ei ii spune: ‘Iata pe fiul tau’. Deci Sfantul Evanghelist Ioan este cel mai apropiat de Mantuitorul Iisus Hristos si de aceea se cere tuturor arhiereilor, preotilor si diaconilor ca sa fie tot asa de fideli, de credinciosi si de apropiati de Hristos Mantuitorul ca si Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan. Deci, aceasta Taina a preotiei este astazi mai bine inteleasa in ziua de pomenire si de celebrare a instituirii Sfintei Euharistii, a instituirii Liturghiei Euharistice intrucat in anul acesta la obisnuita, profunda si Sfanta lucrare a instituirii Sfintei Euharistii se adauga si Sfintirea Marelui Mir. Sfintirea Marelui Mir care are o deosebita importanta, utilitate si semnificatie pentru viata noastra. Şi pentru ca suntem aici adunati si pentru credinciosii care sunt prezenti si cei care ne urmaresc prin intermediul Radioului si Televiziunii TRINITAS, il rugam pe Preasfintitul Episcop Vicar Patriarhal Ciprian Campineanul, presedintele, secretarul Sfantului Sinod, dar la rugamintea presedintilor Sfantului Sinod va citi un cuvant despre Sfantul si Marele Mir, mai ales in acest an cand el se sfinteste pentru a douazeci si una oara. In acest an se implinesc 125 de ani de cand a fost recunoscuta oficial Autocefalia Bisericii noastre pentru ca numai o Biserica Autocefala poate sfinti Marele Mir si in acest an 2010 cand se implinesc 85 de ani de la ridicare la rang de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Romane. Sigur, timpul este mai lung, consacrat acestei zile pentru ca Inaltpreasfintitii si Preasfintitii Parinti au venit de departe cu multa bucurie ca impreuna sa celebram comuniunea dintre noi in iubirea dumnezeiasca, sfanta si jertfelnica a Mantuitorului Iisus Hristos , informeaza Radio TRINITAS.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 754

Id: 5451

Data: Apr 1, 2010

Imagine: