În Biserica Ortodoxa începe vineri, 15 noiembrie 2013, Postul Craciunului, care tine pâna în ziua de Ajun a Craciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru). Din rânduielile bisericesti aflam ca anul acesta lasatul de sec se face în seara de 14 noiembrie. Postul Craciunului tine de, vineri, 15 noiembrie, si se încheie marți, 24 decembrie, cu mentiunea ca ziua din Ajunul Craciunului este o zi de post aspru spre deosebire de celelalte zile ale Postului Craciunului (dezlegarea la alimentele de dulce se face dupa Sfânta Liturghie de Craciun din data de 25 decembrie).„Ziua de Ajun a Craciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajuneaza pâna la ceasul al IX-lea (ora 15:00), când se obisnuieste sa se manânce, în unele parti, grâu fiert amestecat cu fructe si miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajuneaza pâna la rasaritul luceafarului de seara, care ne aminteste de steaua ce a vestit magilor Nasterea Mântuitorului. Aceasta ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioara de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul crestin si apoi prima împartasire la Liturghia savârsita atunci în acest scop”. („Liturgica generala“, pr. prof. dr. Ene Braniste, EIMBOR, 1985)Postul Craciunului aminteste de postul îndelungat al patriarhilor si dreptilor din Vechiul Testament, în asteptarea venirii lui Mesia - Izbavitorul. Dupa unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii.Primele mentiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentara si trupeasca provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit noua cuvântari despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Postul Craciunului este închinat în primul rând sarbatorii Nasterii Domnului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos.La început, nu toti crestinii posteau în acelasi mod si acelasi numar de zile. De exemplu, unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamâni; unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor. Însa, Sinodul local din Constantinopol, tinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Nasterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotarând ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.Ca orice post, în primul rând el trebuie sa reprezinte o abtinere de la lucrurile rele care ne îndeparteaza de Dumnezeu si de oameni. Din punctul de vedere al alimentatiei, Postul Craciunului este mai usor fata de cel al Pastelui, având multe dezlegari la peste, ulei si vin. Este dezlegare la peste si preparate din peste, precum si la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbata si duminica, cuprinse în perioada 21 noiembrie - 16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regula, în Calendarul crestin ortodox fie prin mentiunea dezlegare la peste, fie prin simbolul unui peste.Anul acesta, conform Calendarului creștin-ortodox pe anul 2013, zilele din Postul Craciunului cu dezlegare la pește sunt:joi - 21 noiembrie, de sarbatoarea Intrarii în biserica a Maicii Domnului;sâmbata - 23 noiembrie;duminica - 24 noiembrie;luni - 25 noiembrie când îi sarbatorim pe Sfânta Mare Mucenița Ecaterina și pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie;sâmbata - 30 noiembrie când îl sarbatorim pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;duminica - 1 decembrie;marți - 3 decembrie când îl sarbatorim pe Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Caldarușani;joi - 5 decembrie când îl sarbatorim pe Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit;vineri - 6 decembrie când îl sarbatorim pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei;sâmbata - 7 decembrie când o sarbatorim pe Sfânta Mucenița Filofteia de la Curtea de Argeș; duminica - 8 decembrie;joi - 12 decembrie când îl sarbatorim pe Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei;sâmbata - 14 decembrie;duminica - 15 decembrie.Potrivit parintelui Ene Braniste („Liturgica generala“), acest post este de asprime mijlocie, asemanator celui al Sfintilor Apostoli. Dupa rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în manastiri se ajuneaza lunea, miercurea si vinerea pâna în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), când se manânca hrana uscata sau legume fierte, fara untdelemn; martea si joia se manânca plante fierte, drese cu untdelemn, si se bea vin, iar sâmbata si duminica se îngaduie si peste (cu exceptia perioadei dintre 20 si 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Daca lunea, martea sau joia cade praznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleaga la peste, iar miercurea si vinerea, la vin si untdelemn, dar se manânca numai o data pe zi. Tot asa, daca miercuri sau vineri se întâmpla sa cada sarbatorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin.În ultima zi a Postului Craciunului (24 decembrie), numita Ajunul Craciunului, credinciosii îl asteapta pe preot ca sa le aduca vestea Nasterii Mântuitorului, în felul acesta cinstind marea sarbatoare care are sa vina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 802

Id: 35487

Data: Nov 13, 2013

Imagine: