În manastiri, Postul Mare se traieste cu înfrânare, rugaciune multa, pocainta, iertare, bucurie si smerenie. Pentru monahi, cele sapte saptamâni ale Postului Sfintelor Pasti reprezinta o perioada deosebit de frumoasa, prin slujbele de la biserica, prin nevointa pe care o depune fiecare, ostenindu-si trupul si înaltându-si sufletul spre cerestile locasuri. Manastire cu traditie, Sihastria are o rânduiala bine închegata a Marelui Post, pe care vietuitorii ei de acum spun ca au gasit-o statornicita si pe care o pastreaza cu sfintenie.Postul Mare aduce la monahi dorinta de mai multa nevointa, de autodepasire. Înca din primele secole ale crestinismului, monahii din unele manastiri ale Rasaritului se retrageau în singuratate la începutul Postului Mare pentru a petrece în aspra nevointa. Aflam aceasta chiar din viata Sfintei Maria Egipteanca.În Manastirea Sihastria din judetul Neamt, alaturi de iertarea din scaunul Sfintei Spovedanii, o importanta deosebita se acorda iertarii parintilor între ei. Iata cum are loc momentul iertarii din duminica dinaintea Postului Mare: la sfârsitul Vecerniei, fiecare vietuitor, începând cu staretul manastirii, îsi cere iertare, pe rând, de la obste, rostind cuvintele: „Blagosloviti si iertati!“. I se raspunde: „Dumnezeu sa te ierte, iarta-ma si pe mine, pacatosul“. Asa, împacati cu ei însisi, pasesc senini spre împacarea cu Dumnezeu. „Prin post cerem de la Dumnezeu mila si iertare, iar pentru aceasta trebuie mai întâi sa ne iertam noi unii pe altii“, spune ieroschimonahul Simeon Zaharia.Mai multe detalii în Ziarul Lumina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 876

Id: 38557

Data: Mar 4, 2014

Imagine: