Viata in Romania in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial nu a fost deloc usoara. Iar cand vine vorba despre Transilvania, cuvintele sunt sarace in a povesti drama celor care s-au refugiat in Regat de teama ungurilor. Ajuns in Moldova, parintele Mihail Goia, staret al Manastirii Toplita pana in 1995, s-a inchinoviat la Pangarati. A fost scos afara din manastire cu Decretul 410 din 1959. Parintele Mihail vorbeste mai jos despre zbuciumul vietii sale inchinate lui Dumnezeu.Parinte arhimandrit Mihail, povestiti cum ati plecat la manastire.Aveam 13 ani. Mama mea era asistenta medicala si lucra la una din clinicile din Cluj. Dar au venit ungurii si mama a trebuit sa se transfere la Sibiu. Atunci, care ce-o putut o luat. Eu stateam la Toplita, la bunici, intr-un catun. Mai aveam un frate, care a murit de mic. In a40 am plecat cu mama la Sibiu. Dar nu aveam unde sta. Preasfintitul Teodor Scorobet, arhiereu vicar al mitropolitului Nicolae Balan, s-a interesat si m-a indrumat sa merg la Manastirea Neamt, unde este scoala monahala. In decembrie 1940 am sosit acolo. Staret acolo era parintele Melchisedec Dumitriu, dupa care i-a urmat Victorin Ursache, care a stat vreo 10 ani conducator al obstii nemtene si a ajuns episcop in America. Romani sarmani…Stateam la seminar cu ceilalti frati de manastire. In total eram 140. Luam si eu parte la cursuri, desi eram de 13 ani. Eu eram cel mai mic si tot asa ca mine mai era un basarabean pe nume Timoftei, care a ajuns argintar in Bucuresti la Schitul Maicilor, la Atelierele Patriarhiei. Noi eram cei mai mici si inca ne tineam de mana cand mergeam de la seminar la manastire, fiindca era un kilometru intre cele doua. Mergeam la trapeza sa mancam la manastire pe orice vreme, prin zapada, prin noroi. Eu, copil nacajit, refugiat din Transilvania, prietenul meu nacajit si el, refugiat din Basarabia. Romani sarmani… Ne ajutam si ne spuneam pasurile. Am stat la seminar pana cand celor din manastire li s-a parut ca mai au nevoie de un ucenic la staretie. Şi m-au luat pe mine. Şapte frati uceniceam la staretie. Primeam musafiri, faceam curatenie. Cand venea patriarhul Nicodim, caci el era pe vremea aceea si mai toata vara statea la Neamtu, ajutam la palat sau la staretie, sau la casa preasfintitului Visarion Puiu de la Vovidenie. Anii au trecut si am ajuns la 18 ani. Terminasem si scoala de cantareti, primisem certificat de absolvire. Dar cand a fost sa ma prezint la patriarhul Justinian Marina pentru a ma inscrie la Facultatea de Teologie, el uitandu-se la hartia pusa-i inainte a zis: 'Aceasta este egal cu 0. Trebuie sa faci seminarul'. Şi am facut seminarul din nou, cinci ani la Cluj. Eram deja ieromonah trimis la Alba Iulia cand am inceput scoala seminariala.Dar am uitat sa va spun despre inceputurile mele in ale monahismului…Numele meu de botez era Miron. Ca monah mi-au ales alt nume, Mihail. Eu am fost botezat de nepoata patriarhului Miron Cristea, Mariuca, casatorita cu Antal Ilie, cel impuscat de comunisti. El era seful taranistilor din Toplita si pentru ca comunistii nu ii vedeau bine pe taranisti, l-au omorat… M-am facut calugar la Manastirea Pangarati in 1948, avand nas de calugarie pe preasfintitul Eftimie Luca si pe parintele Irineu Chiorbeja, care a fost doctorul patriarhilor Justinian si Iustin, retras apoi la Manastirea Neamt.Hirotonia in ierodiaconAveam 19 ani. In acelasi timp s-a aprobat sa fiu hirotonit diacon. S-a facut comisie si am dat examen la Tipic si la Cantare bisericeasca. In comisie era si fostul patriarh, Teoctist, pe atunci exarh al manastirilor din Moldova. In ziua de Rusalii am fost hirotonit diacon de preasfintitul Valeriu Moglan, vicar la Mitropolia Moldovei. Catedrala era plina de oameni. Episcopul ma cunostea de cand eram la Manastirea Neamt si, pentru ca eram printre cei mai mici, imi spunea 'carlanul'. Cand m-a vazut la catedrala mi-a zis: 'Cum ai ajuns, mai carlane, tu aicea, ca tocmai eu sa te hirotonesc?' Eu eram in fata icoanelor imparatesti cu lighenasul in maini, galben la fata ca peretele. 'Mergeti, mai, si luati-l de acolo ca ne face de minune si se produce aicea un necaz mare', le-a spus episcopul diaconilor slujitori, care m-au luat si m-au dus la proscomidiar. M-au spalat cu apa rece si mi-am mai revenit. Am mai stat putin si a venit momentul hirotoniei. M-au luat diaconii si au inceput sa cante: 'Sfintilor Mucenici…'. Asa am ajuns ierodiacon la Pangarati. Şi n-o trecut multe zile si s-o facut reintregirea Bisericii, cand or trecut greco-catolicii la Biserica Ortodoxa. Pribegia la Alba IuliaCum era Toplita in tineretile sfintiei voastre?Daca ne intoarcem mai mult in trecut, imi aduc aminte cum calugarii au fost scosi din Manastirea Toplita cu Decretul 410 din 1959. Au ramas numai preasfintitul Emilian Antal, nepotul patriarhului Miron Cristea, si un singur frate, pe nume Gavriil. Dupa ce s-au domolit tulburarile, am venit la Parohia Lunca Bradului, iar de acolo mitropolitul Nicolae Mladin m-a trimis inapoi aici la Toplita.Eu am fost trimis la Catedrala din Alba Iulia doar asa, provizoriu, cu decretul. Dar asa, provizoriu, am stat 10 ani… (rade). Odata cu venirea lui Ceausescu la putere, acesta a inceput sa viziteze toate manastirile. Prima manastire vizitata a fost Putna. Au urmat altele. A ajuns si la Alba Iulia. Acolo erau multi calugari dati afara cu decretul si adunati acolo la catedrala, care asteptau ca vremurile sa se mai imbuneze. Unii dintre cei dati afara s-au dus in lume, s-au angajat la fabrici. Dar majoritatea au ramas monahi, pentru ca atunci cand ne calugarim depunem un juramant acolo, de bunavoie, juramant care dureaza pana la moarte. Cei care s-au opus puternic in Transilvania decretului de inchidere a manastirilor au fost Nicolae Colan si Nicolae Popovici. Ultimul a fost dat afara din episcopat si a stat 20 de ani la Cheia, apoi a venit la casa parinteasca. El era originar din Biertan. Am ajuns la parohie, unde am stat un an si jumatate. Ca preot la Lunca Bradului m-am confruntat cu o situatie mai neobisnuita; aproape jumatate din credinciosii parohiei nu erau cununati la biserica. Episcopul Ioan Moga, cand a venit la Stanceni sa sfinteasca biserica pe care a adus-o apoi patriarhul Miron la noi, la manastire, nu a vrut sa doarma la nici o familie din sat, pentru ca erau necununati si s-a culcat in pridvorul bisericii de lemn, pazit fiind de doi diaconi. De la aceasta intamplare, oamenii, vazand ca nu sunt in randuiala, si-au mai venit in fire.Şi episcopul m-a rugat: 'Du-te, mai, la Toplita, ca preasfintitul Emilian Antal este bolnav si nu are acolo decat doi calugari neputinciosi'. Şi m-am dus de ascultare la Toplita. Pe drumul de intoarcere spre casaCum ati ajuns din nou in Transilvania din Moldova?Cand s-o facut reintregirea a trebuit sa trimita in Ardeal slujitori, pentru ca bisericile de parohie ramasesera pustii, nemaiavand cine sluji acolo. Au trimis de la Pangarati doi slujitori, pe mine si pe parintele Varahiil Jitaru, care era arhimandrit, iar in locul nostru l-a adus de la Rasca pe parintele Macarie Vrabete. Ne-au trimis la Nicula, cu doua saptamani inainte de Craciun. Ne-am dat jos la Nicula din tren imbracati in rasa, cu culion pe cap, cu parul lung, cum e portul calugaresc in Moldova. Cand am ajuns in gara, imediat o venit Securitatea si ne-o arestat. Am ajuns la Securitatea din Gherla, unde am stat inchisi intr-o celula. Am fost anchetati, cine suntem, de unde venim, ce vrem sa facem. Am prezentat actele. Au dat telefon la Cluj, de unde li s-a raspuns ca intr-adevar trebuie sa vina doi calugari din Moldova, de la Pangarati. Era greu la Nicula. Manastirea era devastata. Nu tu animale, nu tu bucate, arhiva fusese arsa, cartile de cult distruse toate. Icoana Maicii Domnului fusese dusa de catolici intr-un deal numit Podoas si ascunsa in peretele de lut al unei case taranesti. Icoana a fost invelita intr-un cearsaf si a stat in peretele casei fara sa stie aproape nimeni timp de 14 ani. Am stat la Nicula sapte ani. Au trecut anii, am facut si Facultatea de Teologie, incepand cu anii 1968, cu teza la disciplina morala, la parintele Zagrean. Examenul de admitere la Teologie atunci se dadea serios, timp de doua saptamani. Şi asta, desi aveam seminarul teologic. Mai trebuia sa ai si originea sociala sanatoasa.In 1971, PS Emilian Antal a murit. Am fost ales staret. Cam asa au stat lucrurile. La Toplita suntem si acum cu ajutorul si binecuvantarea lui Dumnezeu (Interviu publicat in ziarul Lumina de Duminica din data de 7 august 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1039

Id: 15683

Data: Aug 7, 2011

Imagine: