In editia de astazi a saptamanalului Lumina de Duminica avem predica Preafericitului Parinte Daniel, la duminica a XXVI-a dupa Rusalii, (Pilda bogatului caruia i-a rodit tarina), pe care o prezentam in continuare:Calcul material cu paguba spiritualaPostului Nasterii Domnului este o perioada speciala de pregatire, randuita de Biserica, pentru primirea lui Dumnezeu in sufletele noastre, Cel bogat in mila, Care S-a intrupat luand chip de om smerit (cf. Filipeni 2, 6-8), ca pe noi, care am ajuns saraci sufleteste si robi pacatului, sa ne ridice la bogatia cea nesfarsita si la iubirea preamarita a slavei Preasfintei Treimi. In aceasta perioada de pregatire pentru sarbatoarea mare si sfanta a Nasterii Domnului, Biserica ne cheama sa ne gandim mai intai la bogatia milei si a milostivirii lui Dumnezeu pentru oameni si sa invatam din aceasta ca si noi sa fim milostivi.Evanghelia randuita a se citi la Sfanta Liturghie din Duminica a XXVI-a dupa Rusalii ne arata ce se intampla cu omul care nu este milostiv si care nu intelege ca milostivirea lui Dumnezeu fata de noi este cea mai tare temelie pe care poate fi cladita viata pamanteasca si ca sufletul trebuie eliberat de egoism si orientat spre facerea de bine, pentru a deveni tot mai milostiv, bun si darnic.Sufletul nu are nevoie de bunatati materiale, ci de hrana duhovniceascaIn pilda rostita de Mantuitorul Iisus Hristos se vorbeste despre un om bogat caruia i-a rodit tarina . Desi Evanghelia spune initial doar ca unui om bogat i-a rodit tarina , continuarea parabolei ne face sa intelegem ca nu era vorba de o recolta obisnuita, ci de una neasteptata, incat si bogatul care era proprietar al tarinei respective s-a mirat. In acel an pamanturile lui au rodit atat de mult, incat toate previziunile sale au fost depasite, iar hambarele sale s-au dovedit neincapatoare pentru recolta adunata. Insa, in loc sa se gandeasca la multimea saracilor care puteau fi ajutati ca urmare a unei milostiviri atat de mari a lui Dumnezeu fata de el, bogatul nu s-a gandit nici la Dumnezeu, ca sa-I multumeasca, si nici la saraci, ca sa-i hraneasca. Dimpotriva, a inceput sa fie framantat de ganduri si griji, insa nu de acele griji ale saracului care se intreaba zi si noapte cu ce sa-si mai hraneasca copiii, cu ce sa-i imbrace, cu ce sa-si sustina casa, ci de grija lacomului care nu stie cum sa adune cat mai multe bunatati doar pentru sine insusi.Evanghelia ne spune ca, framantandu-se cum sa pastreze pentru sine multimea roadelor adunate, fara a se sfatui cu cineva, tot el isi da si raspunsul: aceasta voi face: voi strica hambarele mele si mai mari le voi zidi; si voi strange acolo toate roadele mele si bunatatile mele . Odata eliminat pericolul risipirii ori deteriorarii acestei recolte, bogatul adauga multumit: Apoi voi zice sufletului meu: suflete, acum ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te .Indemnul adresat de bogat sufletului sau contine patru verbe consecutive: odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te. Vedem din aceasta ca principala preocupare a bogatului viza odihna, mancarea, bautura si distractia; deci comoditate si consum. Mai observam ca bogatul din Evanghelia acestei duminci anuleaza complet valoarea si virtutile sufletului, substituindu-l cu totul trupului. Lucrurile cu care era imbiat sufletul pentru a se desfata sunt de fapt patimi ucigatoare: trandavia, lacomia pantecelui, nepasarea si iubirea exclusiva de sine.Confruntat cu un neasteptat si nesperat castig, bogatul da la iveala cele mai intime nazuinte ale sale: isi dorea o viata de odihna, imbuibata de mancare si bautura si condimentata de o distractie nesfarsita. Viata bogatului din aceasta Evanghelie, asadar, este limitata doar la nivel biologic. Acesta nu-si pune problema ca sufletul are nevoie, in realitate, de altceva, nu de bunatati materiale, ci de hrana duhovniceasca.Bogatul neintelept din aceasta pericopa evanghelica nu are nici un ideal spiritual, nici in raport cu Dumnezeu, nici cu semenii. Nu are nici iubire fata de Dumnezeu pentru a-I multumi, nici iubire fata de semeni pentru a-i milui, pentru a-i ajuta; el devenise un captiv in orizontul stramt si intunecat al omului inrobit de lacomia averilor materiale, limitate si trecatoare.Multi oameni imbogatiti peste noapte s-au dezumanizatIn Evanghelia acestei duminici mai poate fi observata o nuanta deosebit de semnificativa, si anume modul in care, uneori, un succes prea mare, neasteptat, poate destabiliza si schimba in sens negativ viata unui om. Multi oameni imbogatiti peste noapte au devenit de nerecunoscut. Multi oameni cu statut modest din punct de vedere material, dar linistiti si fericiti, confruntati pe neasteptate cu belsugul material ori cu schimbarea brusca a statutului social s-au destabilizat sufleteste, s-au tulburat spiritual. Falsa impresie de siguranta oferita de bogatie ori functii primite pe nemerit, gandul de a nu mai depinde ori avea nevoie de semeni i-a dezumanizat. Pentru ca patimile nu pot fi vreodata saturate, foarte adesea bogatia neasteptata nu aduce liniste, ci trezeste lacomii nemasurate si orgolii necontrolate, ce conduc la instrainare fata de Dumnezeu si de oameni intr-un mod surprinzator de rapid. Aceste triste exemple ne arata ca, uneori, bogatia si succesul, cand nu sunt primite cu recunostinta fata de Cel care le-a daruit si nu sunt impartasite si celor din jur, in loc sa fie de folos, duc la pierzare.Cine nu mai este bun la suflet, nu mai este nici inteleptMantuitorul Iisus Hristos ne spune ca acestui bogat caruia i-a rodit tarina peste asteptari, Dumnezeu i-a zis: nebune, in aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau; iar ce ai strans tu ale cui vor mai fi? . (Nu stim cine sunt cei ce vor cere sufletul bogatului. Poate ca e vorba despre duhurile rele care deja il stapaneau.) Despre noaptea in care se cere sufletul bogatului ce traieste in insensibilitate fata de Dumnezeu si fata de semeni, unii talcuitori ai Sfintei Evanghelii ne spun ca este vorba despre intunericul mintii ce a pierdut sensul adevarat al vietii si intunericul inimii care nu mai are in ea nici iubire fata de Dumnezeu, nici iubire milostiva fata de semenii aflati in dificultate. La mijlocul noptii necredintei in care se afla, bogatului care gandea ca el viaza doar prin trup si ca singurul rost al vietii umane este consumul de lucruri materiale, i se cere tocmai sufletul.Dumnezeu il numeste nebun pe acest bogat nemilostiv, in intelesul ca nu mai este bun la minte, intrucat nu mai e bun la suflet. Cine nu mai este bun la suflet, cine nu mai are un suflet rugator si multumitor lui Dumnezeu, pentru binefacerile primite, si milostiv fata de saracii lipsiti, acela nu mai are o gandire sanatoasa. Omul al carui interes egoist il orienteaza doar spre consumul de bunuri materiale, a abandonat vocatia sa de persoana creata dupa chipul vesnic al lui Dumnezeu, de fiinta destinata comuniunii de iubire cu Persoanele divine, prin rugaciune, si cu persoanele umane, prin fapte de milostenie.Care este rostul vietii noastre pe pamant?Evanghelia acestei duminici ne indeamna sa reflectam si sa ne raspundem la urmatoarea intrebare: care este rostul vietii noastre, aici, pe pamant? Viata pamanteasca inseamna doar cautarea placerii si consumul lucrurilor materiale, inseamna doar odihna, mancare, bautura si distractie? Ori scopul vietii noatre in aceasta lume este mult mai inalt si mai sfant, si anume acela de a ne pregati pentru dobandirea vietii vesnice in comuniune, in legatura vie de iubire cu Dumnezeu Cel Milostiv.Omul este o fiinta inzestrata de Creator cu ratiune, facuta dupa chipul Ratiunii divine. Gandirea umana trebuie sa se asemene cu gandirea lui Dumnezeu Cel Milostiv. De aceea, Dumnezeu Cel Milostiv il numeste nebun pe bogatul care s-a facut rob al consumului material irational si egoist sau patimas. In masura in care omul este milostiv, se aseamana cu Dumnezeu Cel Milostiv, in masura in care este iubitor de oameni se aseamana cu Dumnezeu Cel iubitor de oameni, Care face sa rasara soarele peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti (Matei 5, 45).Dumnezeu este bun in Sine, prin insasi natura Sa, pentru ca este iubire (cf. I Ioan 4, 8) Iubirea lui Dumnezeu nu este calculata, interesata ori posesiva, nu este negociata si nici negociabila, ci iubirea Lui este revarsare de daruri din iubirea Sa preamilostiva. Bunatatea Lui este revarsare a iubirii Sale in chipul darurilor fata de creatia intreaga, dar mai ales fata de omul pe care l-a creat dupa chipul Sau. Asadar, cand omul este milostiv atunci este bun, iar cand este bun devine rational, in intelesul ca ratiunea sa nu este intunecata de patima lacomiei, ci este luminata de rugaciune, ca multumire sau recunostinta, si de milostenie.Evanghelia acestei duminici are o concluzie foarte clara: Asa se intampla cu cel care-si aduna comoara pentru sine insusi, si nu in Dumnezeu se imbogateste , ca sa intelegem ca soarta bogatului caruia i-a rodit tarina nu este o exceptie, un accident, ci ca asa se intampla cu toti cei care isi aduna averi pentru ei insisi si nu se imbogatesc in Dumnezeu.In final, intelegem ca exista doua feluri de imbogatire: una care consta in adunarea de lucruri materiale, perisabile si o alta care se aduna in suflete si care consista in lumina rugaciunii si a faptelor de milostenie.Numai bogatia spirituala, ca bunatate a sufletului, da sens tuturor celorlalte bogatiiPerioada Postului Nasterii Domnului este un timp sfant, care ne cheama la o imbogatire a sufletului in fapte bune. O rugaciune in plus este o bogatie de lumina in plus, o lacrima pentru pacatele marturisite la spovedanie inseamna, de asemenea, o contributie la luminarea sufletului, adaugarea unei lumini din lumina harului Preasfintei Treimi. Un cuvant bun spus unui om intristat, o bucata de paine sau o haina oferite unui sarac, toate acestea se transforma in lumini ale bunatatii care se aduna in sufletele noastre. Asa putem sa ne imbogatim cu comorile milosteniei, ale sfinteniei, ale iubirii duhovnicesti. Aceste bogatii sunt cele mai valoroase, intrucat cu ele ne prezentam in fata luminii Preasfintei Treimi si, in functie de cata lumina am adunat in sufletul nostru, prin rugaciune si fapte bune, si cata bucurie am raspandit in timpul vietii pamantesti, in acea stare de lumina si bucurie vom fi asezati in Imparatia lui Dumnezeu. Lumina adunata in sufletele noastre influenteaza, asadar, starea de lumina si bucurie in care vom fi asezati dupa moarte.Bogatia spirituala este singura care da sens tuturor celorlalte bogatii, pentru ca nu bogatia in sine este rea, mai ales atunci cand a fost adunata prin munca cinstita. Parintele Cleopa Ilie († 1998), in predicile sale, spunea ca mai usor se mantuieste bogatul harnic, drept si milostiv decat saracul cartitor. Asadar, nu bogatia in sine este un rau, ci lipsa de milostenie si neomenia, pentru ca vedem si in Sfanta Scriptura, dar si in istoria Bisericii o multime de bogati milostivi care au zidit biserici, spitale, s-au ingrijit de batrani, de orfani si de alti semeni aflati in nevoi. Acesti bogati, pentru milostivirea lor, se aseamana cu Dumnezeu Cel Milostiv.Nu bogatia, ci lacomia si inrobirea sufletului de catre lucrurile trecatoare si limitate, aceasta este boala care trebuie vindecata. Evanghelia acestei dumincii ne indeamna ca sa oferim si altora din ceea ce am adunat, sa impartim si semenilor nostri din ceea ce am primit de la Dumnezeu, sa-i facem si pe altii partasi la belsugul de care Dumnezeu ne-a facut parte, pentru ca, in acest fel, ne asemanam cu Dumnezeu Cel Milostiv si iubitor de oameni.Sa ne ajute Bunul Dumnezeu ca, in aceasta perioada a Postului Nasterii Domnului sa ne rugam mai mult si, pe langa spovedania mai deasa si impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului, sa ne imbogatim sufleteste si prin citirea cartilor sfinte, prin milostenie adesea facuta, prin fapta ori prin cuvantul bun. In acest fel, vom primi si noi bucuria de a simti ca Dumnezeu Cel Milostiv este prezent in viata noastra si ca iubirea noastra aratata in milostenie este iubire din iubirea lui Dumnezeu, spre slava Preasfintei Treimi si spre a noastra mantuire! Amin.†DANIEL,Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1128

Id: 3445

Data: Nov 22, 2009

Imagine: