Ieri, 6 decembrie, cand Biserica Ortodoxa il sarbatoreste pe Sf. Ier. Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, Preasfintitul Parinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, inconjurat de un ales sobor de preoti si diaconi, a savarsit Sfanta Liturghie Arhiereasca la Manastirea Comana din jud. Giurgiu, cu ocazia hramului bisericii manastirii, informeaza Episcopia Giurgiului. De asemenea, Preasfintia Sa a hirotonit intru diacon pe monahul Ioan Iacob si intru preot pe parintele ierodiacon Gamaliel, ambii vietuitori ai Sfintei Manastiri Comana. Dupa savarsirea Sfintei Liturghii a fost savarsita slujba de sfintire a raclei ce va adaposti o particica din moastele Sf. Mc. Ecaterina, daruite bisericii manastirii de catre Intaistatatorul eparhiei noastre. In cuvantul de invatatura, Preasfintitul Parinte a vorbit despre frumusetea duhovniceasca a Sf. Ier. Nicolae, care reprezinta model de staruinta in credinta ortodoxa, de iubire fata de Dumnezeu si de semeni. In persoana Sfantului, a subliniat Preasfintitul Parinte, s-au inmanuncheat toate indemnurile date de Mantuitorul in cele noua Fericiri', cuprinse in predica de pe munte, el fiind unul dintre cei mai iubiti sfinti din Biserica Ortodoxa Romana.La final, parintele protos. Mihail Muscariu, staretul manastirii, a vorbit celor prezenti despre istoricul Manastirii Comana si despre ctitorii acesteia.Ctitorita de Vlad Ţepes († 1476) in anul 1461, ca o manastire-cetate, s-a ruinat pana la finele secolului al XVI-lea. In 1588, boierul Radu Şerban din Coiani - satul Mironesti de azi - incepe zidirea unei noi manastiri la Comana pe pamanturile mostenite de la mama sa, Maria din Coiani, iar alegerea locului de ridicare a ctitoriei a fost determinata de existenta zidurilor vechii manastiri, ruinate la acea data, dar destul de puternice, pentru ca, refacute, sa asigure protectia noii constructii.Radu Şerban cladeste in aceasta incinta o biserica cu hramul Sf. Nicolae, biserica pe care o zugraveste, si unde, pe zidul de la intrarea in pronaos, va aparea impreuna cu sotia sa Elina, asa cum o cerea obiceiul ctitoricesc, dar pisania nu s-a pastrat, fiind inlocuita, la refacerea din 1699 – 1700, cu o alta a stranepotului sau, Şerban Cantacuzino.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 625

Id: 3673

Data: Dec 7, 2009

Imagine: